Catre Tur Virtual
În mod special remarcăm donaţiile colecţionarilor Marian şi Luminiţa Iacob (185 piese – icoane pe lemn şi pristornice din sec. XIX şi XX din zona Munteniei), valoroasa colecţie de pristornice circulare a lui Constantin Movileanu-Bobulescu (8 piese de sec. XIX din Moldova), care au aparţinut străbunicului donatorului, cunoscut prescurar din Iaşi (Costache Movileanu), toate inscripţionate în chirilică precum şi cele câteva zeci de icoane pe lemn şi glajă donate muzeului în anul centenarului de Manola Cristina Ciobanu, urmaşa colecţionarului Corneliu Anton Ciobanu.

Patrimoniul este completat de o colecţie de peste 7.000 de ouă încondeiate donată de familia doctorilor Maria şi Nicolae Zahacinschi.

Achiziţionarea celor şase biserici de lemn din judeţele Arad şi Hunedoara, purtătoare ale unei întregi istorii religioase şi civice româneşti (patru conservate „in situ\", iar două, în incinta muzeului), dezvoltă considerabil şi semnificativ nu doar patrimoniul, ca atare, al instituţiei, cât, mai ales, posibilităţile acesteia de a îmbogăţi cunoştinţele şi viaţa spirituală a vizitatorilor, oferindu-le ocazia de a aprecia nemijlocit ingeniozitatea şi măiestria meşterilor-ţărani de a construi edificii de cult şi de a imagina şi picta scene relevante din marele Ciclu Hristologic (Cina, Judecata, Patimile Mântuitorului, Drumul spre Golgota, Purtarea Crucii, Răstignirea), momente din Geneză, Chipul Măriei cu Pruncul, arhangheli, îngeri, prooroci ş.a. Inedită şi de mare valoare este apoi colecţia Ţări străine alcătuită din obiecte tradiţionale, de uz casnic şi decorative, în număr de peste 4.000, provenite din schimburi şi colaborări internaţionale, care oferă o bază temeinică cercetărilor comparate pentru o mai bună cunoaştere a participării diferitelor popoare la constituirea patrimoniului cultural universal.

Expoziţie de fotografie Inge Morath
„Jurnalul meu românesc”





Din 2 septembrie  până pe 17 octombrie 2010, la Sala Oaspeţi

Vernisaj: 2 septembrie, ora 18.00

În septembrie 2010 Forumul Cultural Austriac împreună cu Muzeul Ţăranului Român va prezenta prima expoziţie de mari dimensiuni cu lucrările celebrei fotografe Inge Morath. Opera fotografică a lui Inge Morath (1923 – 2002) este puternic influenţată de stilul lui Henri Cartier-Bresson, alături de care aceasta a lucrat mult timp. Ea a creat o voluminoasă operă fotografică pentru Agenţia Foto Magnum, operă ce şi-a găsit consacrarea internaţională.
Deşi nu se poate spune că Inge Morath a fost uitată, abia în prezent se descoperă totuşi lucrări de-ale ei care nu au mai fost până acum publicate. În toamna 2009 s-a deschis la galeria Agenţiei Foto Magnum o expoziţie cu titlul „First Colour“, ce este însoţită de o publicaţie a editurii germane Steidl. Vor urma şi alte expoziţii acompaniate de publicaţii.
România a fost pentru Inge Morath o ţară în care artista s-a întors în repetate rânduri. Nu numai că a studiat la Bucureşti (1943), ci a întreprins şi numeroase călătorii prin România: 1958, 1967 şi 1994. Din aceste călătorii au rezultat circa 1.000 de fotografii care încă nu au fost date publicităţii, precum şi un jurnal, în care aceasta şi-a notat experienţele şi impresiile.
La Muzeul Ţăranului Român va fi deschisă, începând cu 2 septembrie 2010, o expoziţie cuprinzând 133 de lucrări ale lui Inge Morath, care depun mărturie despre viaţa în România pe timpul unor perioade semnificative pentru această ţară. Este vorba aici, în mod sigur, nu doar despre nişte documente de o calitate aflată dincolo de orice dubiu, ci şi cu un conţinut deosebit de interesant.
Inge Morath, care a trăit începând cu anii ´50 în majoritatea timpului în SUA, unde s-a şi căsătorit în 1962 cu autorul Arthur Miller, a rămas credincioasă rădăcinilor ei europene, întreprinzând lungi călătorii pe acest continent.
Cu sprijinul BCR, explorarea spaţiului rural în cadre alb-negru inedite se concretizează acum într-o poveste interesantă nu doar pentru prieteni şi familie, ci pentru toţi cei care sunt gata să înţeleagă în ce fel această experienţă unică, intimă, detaliată a fotografei austriece devine, prin simpla sa consemnare, o istorie comună.
Publicaţia care va însoţi expoziţia conţine numeroase imagini, un text scris de prietenul ei Kurt Kaindl, cel care a însoţit-o pe parcursul ultimei sale călătorii în România, precum şi o scurtă biografie a fotografei.

Expoziţia va fi deschisă la Sala Oaspeţi, până pe 17 octombrie, de marţi până duminică, între orele 10:00 şi 18:00

 


înapoi la pagina principală