To Virtual Tour
În mod special remarcăm donaţiile colecţionarilor Marian şi Luminiţa Iacob (185 piese – icoane pe lemn şi pristornice din sec. XIX şi XX din zona Munteniei), valoroasa colecţie de pristornice circulare a lui Constantin Movileanu-Bobulescu (8 piese de sec. XIX din Moldova), care au aparţinut străbunicului donatorului, cunoscut prescurar din Iaşi (Costache Movileanu), toate inscripţionate în chirilică precum şi cele câteva zeci de icoane pe lemn şi glajă donate muzeului în anul centenarului de Manola Cristina Ciobanu, urmaşa colecţionarului Corneliu Anton Ciobanu.

Patrimoniul este completat de o colecţie de peste 7.000 de ouă încondeiate donată de familia doctorilor Maria şi Nicolae Zahacinschi.

Achiziţionarea celor şase biserici de lemn din judeţele Arad şi Hunedoara, purtătoare ale unei întregi istorii religioase şi civice româneşti (patru conservate „in situ\", iar două, în incinta muzeului), dezvoltă considerabil şi semnificativ nu doar patrimoniul, ca atare, al instituţiei, cât, mai ales, posibilităţile acesteia de a îmbogăţi cunoştinţele şi viaţa spirituală a vizitatorilor, oferindu-le ocazia de a aprecia nemijlocit ingeniozitatea şi măiestria meşterilor-ţărani de a construi edificii de cult şi de a imagina şi picta scene relevante din marele Ciclu Hristologic (Cina, Judecata, Patimile Mântuitorului, Drumul spre Golgota, Purtarea Crucii, Răstignirea), momente din Geneză, Chipul Măriei cu Pruncul, arhangheli, îngeri, prooroci ş.a. Inedită şi de mare valoare este apoi colecţia Ţări străine alcătuită din obiecte tradiţionale, de uz casnic şi decorative, în număr de peste 4.000, provenite din schimburi şi colaborări internaţionale, care oferă o bază temeinică cercetărilor comparate pentru o mai bună cunoaştere a participării diferitelor popoare la constituirea patrimoniului cultural universal.

Bulgarii din România expoziţie la Sala Laolaltă

Raluca Ciuntu, muzeograf


Muzeul Ţăranului Român prezintă publicului o nouă expoziţie din cadrul proiectului „Laolaltă”, intitulată Bulgarii din România.

Atestaţi documentar din veacul al XVII-lea în Banat, Muntenia sau Dobrogea, comunitatea bulgară din România şi-a conservat tradiţiile aşa cum reiese şi din prezentarea în cadrul expoziţiei a obiceiului – şi azi practicat în localitatea Brăneşti din judeţul Ilfov – numit „Carnavalul Cucilor”. În prima zi după Lăsata secului, membrii tineri ai comunităţii, mascaţi în diferite personaje, colindă satul pentru a marca în mod simbolic sfârşitul iernii şi sosirea primăverii.
Mărturii ale culturii materiale a Bulgarilor din România sunt şi vechile costume populare de femei compuse din riza (cămaşa veche cu poale), vâlnenic (vâlnic), zuvelka (şorţ), zabratka (baticul mare brodat) sau sukman (rochia fără mâneci purtată iarna). Ogârliţii (banii din argint) sau jălţiţii (banii din aur) completau sub forma podoabelor portul de sărbătoare al femeilor bulgare.
În vestimentaţia bărbătească s-au păstrat influenţele orientale aşa cum se observă la costumul cu bernevici (pantaloni cu tur larg).
Scoarţele şi ţesăturile de interior, precum peşchirele cu pragovete şi ştergarele de cui, piesele din ceramică sau metal se alătură icoanelor într-un discurs muzeal sugestiv ce exprimă specificul artei populare bulgare.




Back to main page