To Virtual Tour
În mod special remarcăm donaţiile colecţionarilor Marian şi Luminiţa Iacob (185 piese – icoane pe lemn şi pristornice din sec. XIX şi XX din zona Munteniei), valoroasa colecţie de pristornice circulare a lui Constantin Movileanu-Bobulescu (8 piese de sec. XIX din Moldova), care au aparţinut străbunicului donatorului, cunoscut prescurar din Iaşi (Costache Movileanu), toate inscripţionate în chirilică precum şi cele câteva zeci de icoane pe lemn şi glajă donate muzeului în anul centenarului de Manola Cristina Ciobanu, urmaşa colecţionarului Corneliu Anton Ciobanu.

Patrimoniul este completat de o colecţie de peste 7.000 de ouă încondeiate donată de familia doctorilor Maria şi Nicolae Zahacinschi.

Achiziţionarea celor şase biserici de lemn din judeţele Arad şi Hunedoara, purtătoare ale unei întregi istorii religioase şi civice româneşti (patru conservate „in situ\", iar două, în incinta muzeului), dezvoltă considerabil şi semnificativ nu doar patrimoniul, ca atare, al instituţiei, cât, mai ales, posibilităţile acesteia de a îmbogăţi cunoştinţele şi viaţa spirituală a vizitatorilor, oferindu-le ocazia de a aprecia nemijlocit ingeniozitatea şi măiestria meşterilor-ţărani de a construi edificii de cult şi de a imagina şi picta scene relevante din marele Ciclu Hristologic (Cina, Judecata, Patimile Mântuitorului, Drumul spre Golgota, Purtarea Crucii, Răstignirea), momente din Geneză, Chipul Măriei cu Pruncul, arhangheli, îngeri, prooroci ş.a. Inedită şi de mare valoare este apoi colecţia Ţări străine alcătuită din obiecte tradiţionale, de uz casnic şi decorative, în număr de peste 4.000, provenite din schimburi şi colaborări internaţionale, care oferă o bază temeinică cercetărilor comparate pentru o mai bună cunoaştere a participării diferitelor popoare la constituirea patrimoniului cultural universal.

Childhood. Remains and Heritage / Copilăria. Rămăşiţe şi patrimoniu




În Evul Mediu european, copilăria se sfârşea la vârsta de 10 ani, iar pe la 13 ani, fetele erau gata de măritiş. În alte colţuri ale lumii, de cum lăsau din mână jucăriile, băieţii din familiile domnitoare puteau primi răspunderea destinului unei ţări întregi. Aşadar, în culturi şi epoci diferite, copilăria a fost şi ea diferit percepută şi definită, dovedindu-se un concept cu graniţe şi înţelesuri schimbătoare.

Ideea proiectului nostru s-a născut tocmai din dorinţa de a aşeza în context european manifestarea acestor diferenţe şi totodată, de a marca percepţia lor şi atitudinile pe care le generează.

În atingerea obiectivului general - recuperarea şi valorificarea memoriei copilăriei (comunicată prin obiecte, imagini şi istorie orală), ca sistem de transmitere şi împărtăşire a valorilor locale şi a identităţii culturale în cadru european - ne-am propus să parcurgem următoarele etape: descoperirea şi cercetarea unor colecţii private de obiecte, printr-o abordare antropologică; organizarea de ateliere de memorie orală pentru copii şi vârstnici; crearea unui muzeu virtual al copilăriei, pornind de la expoziţii tematice; iniţierea unei platforme web ce va permite actualizarea continuă cu date despre copilărie; organizarea unei expoziţii-semnal itinerante în Europa; implicarea voluntarilor în toate etapele proiectului.

Cea mai mare provocare va fi realizarea unui muzeu atotcuprinzător al copilăriei, fie el şi virtual, dacă ne gândim că cele mai multe instituţii europene cu profil similar se concentrează doar asupra unor capitole atent circumscrise ale temei, cum ar fi jocurile şi jucăriile, inventarul de obiecte casnice etc. Ceea ce îşi doresc organizatorii şi partenerii implicaţi este o largă cuprindere, din care să nu lipsească documentarea unor probleme cum ar fi numele copilului, educaţia, sărbătorile, textele orale destinate lor, ca şi cele create de ei, bolile şi vindecările, hainele şi hrana, alături de jocurile şi jucăriile tradiţionale, sau de dezbaterile contemporane asupra tuturor acestor capitole.

Proiectul se va derula pe parcursul a 2 ani (mai 2011 – aprilie 2013) cu sprijinul Programului Cultura al Uniunii Europene. Organizator principal Muzeul Naţional al Ţăranului Român; co-organizatori: Institutul Cultural Român, Association pour la Promotion de l’éducation des enfants (Paris, Franţa) şi Muzeul din Lębork (Polonia); parteneri: Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional şi Asociaţia Ethnokids (Bruxelles).

Coordonatorul proiectului: Ioana Popescu - 021 317 96 61





back to main page