To Virtual Tour
În mod special remarcăm donaţiile colecţionarilor Marian şi Luminiţa Iacob (185 piese – icoane pe lemn şi pristornice din sec. XIX şi XX din zona Munteniei), valoroasa colecţie de pristornice circulare a lui Constantin Movileanu-Bobulescu (8 piese de sec. XIX din Moldova), care au aparţinut străbunicului donatorului, cunoscut prescurar din Iaşi (Costache Movileanu), toate inscripţionate în chirilică precum şi cele câteva zeci de icoane pe lemn şi glajă donate muzeului în anul centenarului de Manola Cristina Ciobanu, urmaşa colecţionarului Corneliu Anton Ciobanu.

Patrimoniul este completat de o colecţie de peste 7.000 de ouă încondeiate donată de familia doctorilor Maria şi Nicolae Zahacinschi.

Achiziţionarea celor şase biserici de lemn din judeţele Arad şi Hunedoara, purtătoare ale unei întregi istorii religioase şi civice româneşti (patru conservate „in situ\", iar două, în incinta muzeului), dezvoltă considerabil şi semnificativ nu doar patrimoniul, ca atare, al instituţiei, cât, mai ales, posibilităţile acesteia de a îmbogăţi cunoştinţele şi viaţa spirituală a vizitatorilor, oferindu-le ocazia de a aprecia nemijlocit ingeniozitatea şi măiestria meşterilor-ţărani de a construi edificii de cult şi de a imagina şi picta scene relevante din marele Ciclu Hristologic (Cina, Judecata, Patimile Mântuitorului, Drumul spre Golgota, Purtarea Crucii, Răstignirea), momente din Geneză, Chipul Măriei cu Pruncul, arhangheli, îngeri, prooroci ş.a. Inedită şi de mare valoare este apoi colecţia Ţări străine alcătuită din obiecte tradiţionale, de uz casnic şi decorative, în număr de peste 4.000, provenite din schimburi şi colaborări internaţionale, care oferă o bază temeinică cercetărilor comparate pentru o mai bună cunoaştere a participării diferitelor popoare la constituirea patrimoniului cultural universal.

MĂRȚIȘOR. MOSTRAR: 25-19 | 1-21 martie 2021




Cu siguranță, zilele acestea ați auzit tot atâtea povești despre Mărțișor câte bordeie și obiceiuri există.
 

De la originea latină și arealul de răspândire balcanic, la recontextualizările contemporane, obiceiul mărțișorului s-a făcut simțit pe ecranele televizoarelor, în difuzoarele radiourilor, pe rețelele de socializare și în căutările cumpărătorilor împătimiți. Cu mască și distanțare socială, nici pandemia nu i-a opus rezistență!

Ca în fiecare an în ajun de 1 Martie, timp de 5 zile, Muzeul Național Țăranului Român a sărbătorit Mărțișorul, un eveniment care a devenit în ultimii 19 ani o referință pentru publicul larg în peisajul târgurilor bucureștene continuând să promoveze și să recontextualizeze sărbătorirea unui obicei care în ultimul secol a primit o serie de transformări, predominant în spațiul urban.

25 de ani de la prima expoziție-happening ce i-a fost dedicată: pusă în scenă și performată de Irina Nicolau și câteva studente, membre ale grupului Furnica, în holul Facultății de Litere de la Universitatea din București. 19 ani de la primul Târg al mărțișorului la MȚR. Suficiente motive de rememorare a trecutului recent printr-un crochiu de etnologie urbană sub forma unui mostrar al obiectului mărțișor, pornind de la minimalismul firului alb și roșu, cu sau fără monedă de argint, la reclama ante-, inter- și post-belică, la serializarea industrială a mărțișoarelor ieftine și a mărțișoarelor unicat din perioada comunismului, până la personajele post-post-moderne închipuite din reziduurile PC & high-tech.

Create de studenți, artiști, meșteșugari sau mici cooperații, mărțișoarele par să fi lăsat în urmă de ceva vreme sensurile reamintite periodic de etnografi și etnologi. Lumea și mitologia țărănească au devenit sursă de inspirație în imaginarea și explorarea unor noi forme ale creativității urbane: de la obiectul manufacturat și reciclat care folosește materiile naturale devenite clasice la amprenta unui design contemporan, banda desenată sau personaje și semne din mitologiile vizuale ale secolului XX, performate pe o multitudine de materii neconvenționale.

Expoziția poate fi vizitată în sala Acvariu, din 01.03 până în 21.03. 2021, între orele 10.00 -18.00.

Curatori: Lila Passima, Cosmin Manolache

 








back to main page
 
closed