Catre Tur Virtual
ALEXANDRU TZIGARA-SAMURCAŞ

Se naşte la 4 aprilie 1872, în Bucureşti, într-o veche familie de mici boieri. Liceul îl face la Bucureşti. În 1892 este numit „custode preparator" la Muzeul de antichităţi, condus de Grigore Tocilescu. În 1893 pleacă la studii în Germania, la Universitatea din Műnchen, sprijinit de Regele Carol I, la sfaturile lui Al. Odobescu. Aici studiază istoria artei. Întors în ţară, demisionează de la Muzeul de antichităţi şi-şi continuă studiile, plecând în Franţa şi, din nou, în Germania, preocupat fiind de muzeografie. Îl are ca îndrumător pe Wilhelm von Bode, reformator al muzeelor berlineze.

După terminarea studiilor, este numit bibliotecar,apoi director la Fundaţia Carol I şi profesor la catedra de istoria artei şi estetică la Şcoala de Arte Frumoase din Bucureşti .

La 1 octombrie 1906 Al. Tzigara-Samurcaş este numit director al Muzeului etnografic, de artă naţională, artă decorativă şi artă industrială, devenit, în 1915, Muzeul de artă naţională Carol I. Noul muzeu funcţiona temporar în clădirea fostei monetării a statului din Şoseaua Kiseleff nr.3, pe locul unde fusese palatul domnitorului Nicolae Mavrogheni. De la început, Al. Tzigara-Samurcaş îşi organizează muzeul pe baze ştiinţifice moderne. Achiziţiile pe care le face duc la sporirea considerabilă a colecţiilor, punctul forte fiind expunerea pavilionară a casei lui Antonie Mogoş din Ceauru, jud. Gorj.

Începe o luptă neîntreruptă pentru obţinerea din partea autorităţilor a fondurilor necesare ridicării noului local (cel actual), la ale cărui planuri a colaborat cu arhitectul N. Ghica-Budeşti. În acest scop, el scrie numeroase articole în presă, pe care le va strânge mai târziu, în 1936, în cartea sa, „Muzeografie românească”. La 30 iunie 1912 se pune piatra fundamentală a noii clădiri a Muzeului. Construcţia a suferit numeroase întreruperi, fiind definitivată abia în 1941.

În toată perioada cât a fost director al Muzeului, Al. Tzigara-Samurcaş a depus o activitate prodigioasă, legată şi de celelalte importante funcţii pe care le-a îndeplinit: director al Fundaţiei Carol I şi profesor de istoria artei şi estetică la Cernăuţi. Scrie articole din cele mai variate domenii, lucrări de specialitate, între care arta populară ocupă un loc de frunte, ţine conferinţe la radio sau la Ateneu, participă la congrese şi expoziţii internaţionale. Al.Tzigara-Samurcaş devine un nume de referinţă în domeniul care l-a consacrat.

Situaţia se deteriorează după al doilea război mondial, când autorităţile comuniste îl alungă în 1948 de la conducerea Muzeului. Bătrân, bolnav şi umilit peste măsură, Părintele muzeului de la Şosea moare la 1 aprilie 1952.

Bulgarii din România expoziţie la Sala Laolaltă

Raluca Ciuntu, muzeograf


Muzeul Ţăranului Român prezintă publicului o nouă expoziţie din cadrul proiectului „Laolaltă”, intitulată Bulgarii din România.

Atestaţi documentar din veacul al XVII-lea în Banat, Muntenia sau Dobrogea, comunitatea bulgară din România şi-a conservat tradiţiile aşa cum reiese şi din prezentarea în cadrul expoziţiei a obiceiului – şi azi practicat în localitatea Brăneşti din judeţul Ilfov – numit „Carnavalul Cucilor”. În prima zi după Lăsata secului, membrii tineri ai comunităţii, mascaţi în diferite personaje, colindă satul pentru a marca în mod simbolic sfârşitul iernii şi sosirea primăverii.
Mărturii ale culturii materiale a Bulgarilor din România sunt şi vechile costume populare de femei compuse din riza (cămaşa veche cu poale), vâlnenic (vâlnic), zuvelka (şorţ), zabratka (baticul mare brodat) sau sukman (rochia fără mâneci purtată iarna). Ogârliţii (banii din argint) sau jălţiţii (banii din aur) completau sub forma podoabelor portul de sărbătoare al femeilor bulgare.
În vestimentaţia bărbătească s-au păstrat influenţele orientale aşa cum se observă la costumul cu bernevici (pantaloni cu tur larg).
Scoarţele şi ţesăturile de interior, precum peşchirele cu pragovete şi ştergarele de cui, piesele din ceramică sau metal se alătură icoanelor într-un discurs muzeal sugestiv ce exprimă specificul artei populare bulgare.




înapoi la pagina principală