Catre Tur Virtual
ALEXANDRU TZIGARA-SAMURCAŞ

Se naşte la 4 aprilie 1872, în Bucureşti, într-o veche familie de mici boieri. Liceul îl face la Bucureşti. În 1892 este numit „custode preparator" la Muzeul de antichităţi, condus de Grigore Tocilescu. În 1893 pleacă la studii în Germania, la Universitatea din Műnchen, sprijinit de Regele Carol I, la sfaturile lui Al. Odobescu. Aici studiază istoria artei. Întors în ţară, demisionează de la Muzeul de antichităţi şi-şi continuă studiile, plecând în Franţa şi, din nou, în Germania, preocupat fiind de muzeografie. Îl are ca îndrumător pe Wilhelm von Bode, reformator al muzeelor berlineze.

După terminarea studiilor, este numit bibliotecar,apoi director la Fundaţia Carol I şi profesor la catedra de istoria artei şi estetică la Şcoala de Arte Frumoase din Bucureşti .

La 1 octombrie 1906 Al. Tzigara-Samurcaş este numit director al Muzeului etnografic, de artă naţională, artă decorativă şi artă industrială, devenit, în 1915, Muzeul de artă naţională Carol I. Noul muzeu funcţiona temporar în clădirea fostei monetării a statului din Şoseaua Kiseleff nr.3, pe locul unde fusese palatul domnitorului Nicolae Mavrogheni. De la început, Al. Tzigara-Samurcaş îşi organizează muzeul pe baze ştiinţifice moderne. Achiziţiile pe care le face duc la sporirea considerabilă a colecţiilor, punctul forte fiind expunerea pavilionară a casei lui Antonie Mogoş din Ceauru, jud. Gorj.

Începe o luptă neîntreruptă pentru obţinerea din partea autorităţilor a fondurilor necesare ridicării noului local (cel actual), la ale cărui planuri a colaborat cu arhitectul N. Ghica-Budeşti. În acest scop, el scrie numeroase articole în presă, pe care le va strânge mai târziu, în 1936, în cartea sa, „Muzeografie românească”. La 30 iunie 1912 se pune piatra fundamentală a noii clădiri a Muzeului. Construcţia a suferit numeroase întreruperi, fiind definitivată abia în 1941.

În toată perioada cât a fost director al Muzeului, Al. Tzigara-Samurcaş a depus o activitate prodigioasă, legată şi de celelalte importante funcţii pe care le-a îndeplinit: director al Fundaţiei Carol I şi profesor de istoria artei şi estetică la Cernăuţi. Scrie articole din cele mai variate domenii, lucrări de specialitate, între care arta populară ocupă un loc de frunte, ţine conferinţe la radio sau la Ateneu, participă la congrese şi expoziţii internaţionale. Al.Tzigara-Samurcaş devine un nume de referinţă în domeniul care l-a consacrat.

Situaţia se deteriorează după al doilea război mondial, când autorităţile comuniste îl alungă în 1948 de la conducerea Muzeului. Bătrân, bolnav şi umilit peste măsură, Părintele muzeului de la Şosea moare la 1 aprilie 1952.

Căsuţa din poveşti

MŢR şi Atelierul de carte


Fără mistrie. Numai apă şi hârtie.


Muzeul Ţăranului Român şi Atelierul de Carte, în parteneriat cu asociaţia MaiMultVerde construiesc prima casă din hârtie în perioada 21 aprilie – 25 august. Proiectul, sprijinit de Ambasada Franţei în România, Raiffeisen Bank şi Farmexim S.A., propune un program de educare, de informare şi de aplicare practică privind deşeurile de hârtie. Pornind de la reciclarea hârtiei, trecând prin tainele facerii şi reţetelor meşteşugăreşti, se face prima casă de dimensiuni reduse din hârtie turnată manual.

Pentru căsuţă se va folosi o tonă de deşeuri de hârtie. Astfel, hârtia reciclată manual poate fi unul dintre cele mai accesibile materiale de construcţie. Materia primă va fi obţinută prin prepararea fibrelor de celuloză după reţete tradiţionale.

Turnarea cărămizilor, a stâlpilor, grinzilor şi acoperişului se va face exclusiv mecanic, prin presarea stratificată. Această tehnică unică şi inedită de presare conduce la creşterea rezistenţei. Componentele vor fi unite, la final, prin folosirea pastei de hârtie ca mortar. La uscare, materialele stratificate şi mortarul vor forma o masă compactă, complet integrată.

Casa din hârtie se va construi în Atelierul de Carte din Muzeul Ţăranului Român. În paralel cu etapele construcţiei, în Atelier se vor ţine workshop-uri educaţionale gratuite, prin care copiii, studenţii şi publicul larg interacţionează cu un meşteşug străvechi – facerea de hârtie manuală, învaţă cum să reutilizeze deşeurile de hârtie şi devin observatorii direcţi ai ridicării căsuţei. Workshop-urile se ţin în perioada 12 mai – 18 august, în fiecare miercuri între 10:00 – 14:00 şi sâmbătă între 15:00 – 17:00.

Cine vrea să dea o mână de ajutor este invitat să recicleze hârtia la Muzeul Ţăranului Român. Cine vrea să dea două mâini de ajutor, se poate implica direct în ridicarea casei pe toată durata proiectului.

Dacă un obiect aparent neînsufleţit, cum e hârtia, se poate reinventa, în folosul naturii, este timpul ca şi oamenii să conştientizeze că pot schimba ceva în privinţa mediului înconjurător, începând cu simplu gest de aruncare a hârtiei la coş.

Răzvan Supuran, Hârtier, Atelierul de Carte, Muzeul Ţăranului Român
„În timpul cursului ţinut la muzeu, i-am întrebat pe copii: unde pleacă toate casele pe care le desenaţi pe hârtie?
În mai multe colţuri ale lumii s-a încercat folosirea hârtiei ca material de lucru. Unele proiecte au reuşit, însă nicăieri hârtia nu a fost turnată ca structură în volum.
Căsuţa din poveşti este prima de acest fel din istoria construcţiilor. Ideea aparţine unui copil.”

Corina Vasile, Director Relaţii Publice, Raiffeisen Bank
„Am ales să susţinem acest proiect pentru polivalenţa sa. El îmbină cu succes creaţia artistică, responsabilizarea faţă de mediul înconjurător şi voluntariatul, aducând în atenţia publică meşteşuguri ce nu ar trebui uitate. Pentru publicul din România este un exemplu de bună practică pentru că a adus împreună pentru un scop comun instituţii de stat, companii şi organizaţii non guvernamentale. Ne dorim ca această căsuţă de hârtie să reprezinte un punct de reper pentru alte proiecte de acest gen."

Ovidiu Buluc, Director General, Farmexim S.A.
“Farmexim este un membru activ al comunităţii şi susţinem cu inima deschisă o serie de proiecte sociale destinate copiilor, educaţiei, artei sau mediului. Avem parteneriate constante cu diverse organizaţii non-guvernamentale, dar ne implicăm şi în acţiuni punctuale, menite să contribuie eficient la îmbunătăţirea vieţii şi condiţiei oamenilor. Iar acest proiect, iniţiat de Muzeul Ţăranului Român şi Atelierul de Carte, ne-a convins din prima clipă că merită tot suportul nostru, pentru că, deşi poate părea o joacă de copii, aduce în prim plan o problemă reală a societăţii noastre, propunându-şi să informeze şi să educe în acelaşi timp. Şi am convingerea că va fi un real succes!”





Atelierul de Carte (http://atelieruldecarte.blogspot.com) este un proiect demarat în anul 2002 de Răzvan Supuran pentru revitalizarea şi conservarea unui meşteşug ce stă la fundamentul culturii universale, pentru promovarea unui tip de cultură originară, pentru o bibliotecă publică realizată tradiţional. În 2005, Atelierul de carte se mută la Bucureşti şi participă la diferite evenimente: expoziţii, târgurii, licitaţii. Într-un continuu iureş al creaţiei, Răzvan experimentează tehnici de instalaţie şi colaj între hârtia manuală şi alte tipuri de materiale (lemn, fier, pânză etc.) şi definitivează reţete pentru sculptură, mulaj şi turnare. Din 2008, Atelierul de carte începe parteneriatul cu Muzeul Ţăranului Român: integrarea hârtiei manuale în sala Hrana (proiectul Horia Bernea), pornirea seriilor de cursuri de hârtie manuală, legătorie şi tipar manual, decorarea cabinei de proiecţie cu hârtie manuală şi lemn.

Asociaţia MaiMultVerde (www.maimultverde.ro), organizaţie neguvernamentală, nonprofit şi de protecţie a mediului, are misiunea de a construi o nouă cultură a voluntariatului pentru mediu în România. În primii doi ani de funcţionare, 2008 şi 2009, MaiMultVerde a lucrat cu peste 11.000 de voluntari, a plantat 383.700 puieţi, a strâns 262 de tone de deşeuri, a deschis primul centru de închiriat biciclete din Bucureşti, Cicloteque, a derulat două campanii naţionale de informare şi educaţie şi a organizat prima gală de strângere de fonduri pentru proiecte de mediu, Gala Verde. Bugetul MaiMultVerde în primii doi ani a depăşit 1.800.000 de euro. Fondurile au fost obţinute din sponsorizări oferite de marile companii din România. În prezent, platforma on-line de voluntari MaiMultVerde are peste 6.000 de membri.


Raiffeisen Bank susţine proiecte de responsabilitate comunitară în cinci direcţii strategice: artă şi cultură, educaţie, mediu, sport şi social. Aşa cum o spune şi sloganul, "Reuşim împreună!" este cea mai importantă valoare a noastră. Credem că succesul nostru este strâns legat de bunăstarea comunităţii în care ne desfăşurăm activitatea. În domeniul artă&cultură ne propunem să susţinem şi să promovăm proiecte ale artiştilor români.


Farmexim S.A. este prima companie de import şi distribuţie de medicamente înfiinţată în România, în anul 1990. Cu profesionalism şi implicare, organizaţia şi-a consolidat, de-a lungul timpului, parteneriate strategice cu peste 250 de furnizori locali şi externi, asigurând necesarul de medicamente, dintr-un un portofoliu de peste 5.000 de produse, unui număr de aproximativ 3.500 de farmacii şi 350 de spitale, din întreaga ţară. Compania deţine una dintre cele mai performante reţele naţionale de distribuţie, toate cele 11 depozite regionale, precum şi depozitul central din Bucureşti funcţionând în conformitate cu standardele internaţionale Good Distribution Practice, iar livrarea medicamentelor fiind asigurată, cu promptitudine, de cele peste 100 de autoutilitare din modernul parc auto. Organizaţia a înregistrat, la finalul lui 2009, o cifră de afaceri de 170 de milioane de Euro, fiind astfel în topul celor mai importante 4 companii de profil din România, cu o cotă de piaţă de aproximativ 8%, pe segmental retail. La aniversarea primilor 20 de ani de performanţă, FARMEXIM îşi asumă continuarea misiunii de a împlini aspiraţia oamenilor la o viaţă mai sănătoasă, prin servicii de înaltă calitate, respect, profesionalism şi implicare în comunitate.





înapoi la pagina principală