Catre Tur Virtual
ALEXANDRU TZIGARA-SAMURCAŞ

Se naşte la 4 aprilie 1872, în Bucureşti, într-o veche familie de mici boieri. Liceul îl face la Bucureşti. În 1892 este numit „custode preparator" la Muzeul de antichităţi, condus de Grigore Tocilescu. În 1893 pleacă la studii în Germania, la Universitatea din Műnchen, sprijinit de Regele Carol I, la sfaturile lui Al. Odobescu. Aici studiază istoria artei. Întors în ţară, demisionează de la Muzeul de antichităţi şi-şi continuă studiile, plecând în Franţa şi, din nou, în Germania, preocupat fiind de muzeografie. Îl are ca îndrumător pe Wilhelm von Bode, reformator al muzeelor berlineze.

După terminarea studiilor, este numit bibliotecar,apoi director la Fundaţia Carol I şi profesor la catedra de istoria artei şi estetică la Şcoala de Arte Frumoase din Bucureşti .

La 1 octombrie 1906 Al. Tzigara-Samurcaş este numit director al Muzeului etnografic, de artă naţională, artă decorativă şi artă industrială, devenit, în 1915, Muzeul de artă naţională Carol I. Noul muzeu funcţiona temporar în clădirea fostei monetării a statului din Şoseaua Kiseleff nr.3, pe locul unde fusese palatul domnitorului Nicolae Mavrogheni. De la început, Al. Tzigara-Samurcaş îşi organizează muzeul pe baze ştiinţifice moderne. Achiziţiile pe care le face duc la sporirea considerabilă a colecţiilor, punctul forte fiind expunerea pavilionară a casei lui Antonie Mogoş din Ceauru, jud. Gorj.

Începe o luptă neîntreruptă pentru obţinerea din partea autorităţilor a fondurilor necesare ridicării noului local (cel actual), la ale cărui planuri a colaborat cu arhitectul N. Ghica-Budeşti. În acest scop, el scrie numeroase articole în presă, pe care le va strânge mai târziu, în 1936, în cartea sa, „Muzeografie românească”. La 30 iunie 1912 se pune piatra fundamentală a noii clădiri a Muzeului. Construcţia a suferit numeroase întreruperi, fiind definitivată abia în 1941.

În toată perioada cât a fost director al Muzeului, Al. Tzigara-Samurcaş a depus o activitate prodigioasă, legată şi de celelalte importante funcţii pe care le-a îndeplinit: director al Fundaţiei Carol I şi profesor de istoria artei şi estetică la Cernăuţi. Scrie articole din cele mai variate domenii, lucrări de specialitate, între care arta populară ocupă un loc de frunte, ţine conferinţe la radio sau la Ateneu, participă la congrese şi expoziţii internaţionale. Al.Tzigara-Samurcaş devine un nume de referinţă în domeniul care l-a consacrat.

Situaţia se deteriorează după al doilea război mondial, când autorităţile comuniste îl alungă în 1948 de la conducerea Muzeului. Bătrân, bolnav şi umilit peste măsură, Părintele muzeului de la Şosea moare la 1 aprilie 1952.

Conferinţa de la Şosea / 29 mai 2019




Muzeul Național al Țăranului Român vă așteaptă miercuri, 29 mai 2019, de la ora 18.30, la o nouă întâlnire din seria Conferințelor de la Șosea. Magdalena Crăciun, doctor în antropologie și lector la Universitatea București, va susține conferința Dileme antreprenoriale în industria modei islamice din Turcia. Conferința va avea loc la fosta sală Irina Nicolau (intrarea se face prin strada Monetăriei). Intrarea este liberă.

În Turcia ultimului deceniu, industria modei islamice s-a dezvoltat foarte mult, în contextul propice al unui proiect politic de construire a unei societăți evlavioase. Însă, pentru mulți dintre observatorii săi, fie conservatori religioși, fie seculari, moda islamică este un oximoron. Ea asociază termeni aparent incompatibili, precum modă și religie, modernitate și tradiție, secularism și militantism islamic, și generează confuzie și condamnare. Ce presupune atunci să desfășori o activitate economică în acest sector? Cum prezinți aceste mărfuri? Cum te poziționezi dacă se întâmplă să fii o antreprenoare care poartă astfel de haine religioase stilizate?

Bazată pe o cercetare de teren desfășurată în Istanbul între 2012 și 2014, această prelegere răspunde unor astfel de întrebări dintr-o perspectivă antropologică clasică, potrivit căreia o afacere este mereu ceva mai mult decât calcule economice despre cost și profit.




 


înapoi la pagina principală
 
inchis