Catre Tur Virtual
ALEXANDRU TZIGARA-SAMURCAŞ

Se naşte la 4 aprilie 1872, în Bucureşti, într-o veche familie de mici boieri. Liceul îl face la Bucureşti. În 1892 este numit „custode preparator" la Muzeul de antichităţi, condus de Grigore Tocilescu. În 1893 pleacă la studii în Germania, la Universitatea din Műnchen, sprijinit de Regele Carol I, la sfaturile lui Al. Odobescu. Aici studiază istoria artei. Întors în ţară, demisionează de la Muzeul de antichităţi şi-şi continuă studiile, plecând în Franţa şi, din nou, în Germania, preocupat fiind de muzeografie. Îl are ca îndrumător pe Wilhelm von Bode, reformator al muzeelor berlineze.

După terminarea studiilor, este numit bibliotecar,apoi director la Fundaţia Carol I şi profesor la catedra de istoria artei şi estetică la Şcoala de Arte Frumoase din Bucureşti .

La 1 octombrie 1906 Al. Tzigara-Samurcaş este numit director al Muzeului etnografic, de artă naţională, artă decorativă şi artă industrială, devenit, în 1915, Muzeul de artă naţională Carol I. Noul muzeu funcţiona temporar în clădirea fostei monetării a statului din Şoseaua Kiseleff nr.3, pe locul unde fusese palatul domnitorului Nicolae Mavrogheni. De la început, Al. Tzigara-Samurcaş îşi organizează muzeul pe baze ştiinţifice moderne. Achiziţiile pe care le face duc la sporirea considerabilă a colecţiilor, punctul forte fiind expunerea pavilionară a casei lui Antonie Mogoş din Ceauru, jud. Gorj.

Începe o luptă neîntreruptă pentru obţinerea din partea autorităţilor a fondurilor necesare ridicării noului local (cel actual), la ale cărui planuri a colaborat cu arhitectul N. Ghica-Budeşti. În acest scop, el scrie numeroase articole în presă, pe care le va strânge mai târziu, în 1936, în cartea sa, „Muzeografie românească”. La 30 iunie 1912 se pune piatra fundamentală a noii clădiri a Muzeului. Construcţia a suferit numeroase întreruperi, fiind definitivată abia în 1941.

În toată perioada cât a fost director al Muzeului, Al. Tzigara-Samurcaş a depus o activitate prodigioasă, legată şi de celelalte importante funcţii pe care le-a îndeplinit: director al Fundaţiei Carol I şi profesor de istoria artei şi estetică la Cernăuţi. Scrie articole din cele mai variate domenii, lucrări de specialitate, între care arta populară ocupă un loc de frunte, ţine conferinţe la radio sau la Ateneu, participă la congrese şi expoziţii internaţionale. Al.Tzigara-Samurcaş devine un nume de referinţă în domeniul care l-a consacrat.

Situaţia se deteriorează după al doilea război mondial, când autorităţile comuniste îl alungă în 1948 de la conducerea Muzeului. Bătrân, bolnav şi umilit peste măsură, Părintele muzeului de la Şosea moare la 1 aprilie 1952.

De la aproape către departe.
Cartografieri vizuale ale spațiului 2 Mai și Vama Veche
15 octombrie – 15 noiembrie 2020




Muzeul Național al Țăranului Român, Sala Tancred Bănățeanu
O expoziție organizată de tranzit.ro/București
Curatoare: Iuliana Dumitru


Subiectul 2 Mai și Vama Veche a fost explorat în ultimii 20 de ani din mai multe perspective. S-au scris romane, biografii, articole estivale, povestiri, dar și cercetări academice: disertații (cu nuanțe) etnografice, antropologice, economice și istorice. Astfel, cele două sate nu mai sunt demult simple așezări la malul mării, ele având un caracter aparte în peisajul litoralului românesc, mai dificil de încadrat, dar interesant de cercetat. Expoziția De la aproape către departe. Cartografieri vizuale ale spațiului 2 Mai și Vama Veche continuă, într-un mediu diferit de cel al cercetării de doctorat a cărei prelungire este, și anume studiul realizat de Iuliana Dumitru despre narațiunile și mitologizarea acestui spațiu. Pornind de la legătura afectivă cu zona, fiind născută și crescută la 2 Mai, curatoarea adaugă un strat vizual cercetării narative deja întreprinse.
 

Expoziția prezintă lucrări de pictură, grafică, sculptură, ceramică, fotografie, realizate de artiști din generații diferite: Geta Brătescu, Nicolae Comănescu, Irina Crivăț, Constantin Pacea, Ion Pacea, Cristian Pepino, Silvia Radu, Simona Runcan, Viorel Simionescu, Anamaria Smigelschi, Adrian Maftei, Lucia Maftei, Alexandru Maftei, Ovidiu Marcu, Constanța Stratulat. Vor mai fi prezentate două materiale filmate, documentarul antropologic al Mirunei Tîrcă și filmul poetic al Adei-Maria Ichim. Design-ul expozițional este realizat de Alex Axinte.

Lucrările sunt realizate în perioada 1960 – 2015 și reprezintă explorări ale spațiului 2 Mai și Vama Veche, localități cunoscute publicului larg, pentru că, în perioada comunistă, erau locurile preferate ale boemei intelectuale, locuri alternative turismului de masă și orarului fix, ce le-au permis celor care veneau aici să beneficieze de o anumită libertate, propice creației artistice. Expoziția are ca scop schimbarea felului în care ne raportăm la un spațiu, cunoscut doar printr-o anumită prismă, aceea de destinație în principal pentru vacanțe auto-organizate. Pe lângă lucrările artistice și documentare vor fi incluse materiale de arhivă, artefacte și obiecte de uz cotidian, ce vor încerca să ofere un portret mai amplu al unui spațiu care este și unul al locuirii, nu doar al vizitării sezoniere. Astfel, prin varietatea materialelor prezentate, expoziția se va înscrie în seria expozițiilor de cercetare organizate de tranzit.ro/București, care contextualizează lucrările de artă, integrându-le într-un discurs cultural și social mai larg.

Obiecte împrumutate de:
Alexandra Naum, Didița Rață, Elena Dumitru, Florentina Cornea, Florina Rață, Lenuța Dragomir, Lenuța Sandu, Liliana Ivan, Liliana Tudose, Maria Feodorof, Maria Ghelbere, Marian și Cristina Rață, Olga Naum, Saide Velișa, Silvia Cubaniț, Titu Constantin, Toma Niculae, Pescăria 2 Mai (Stănică Georgian), Valentina Banu, Tudosoiu Florin, Valentin Matei.

Design grafic: Eduard Constantin
PR: Cristina Zanfirescu
Consultanță curatorială: Raluca Voinea
Redactare texte și traduceri: Dana Andrei
Texte publicație: Andreea Berechet-Ionescu, Paul Breazu, Iuliana Dumitru, Ruxandra Petrinca

Parteneri: Centrul de Cercetare în Studiul Imaginii (CESI), Ivan Gallery

Proiect cultural co-finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional. Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.

Partenerul principal al tranzit.ro este Fundația ERSTE.
 




înapoi la pagina principală
 
inchis