Catre Tur Virtual
ALEXANDRU TZIGARA-SAMURCAŞ

Se naşte la 4 aprilie 1872, în Bucureşti, într-o veche familie de mici boieri. Liceul îl face la Bucureşti. În 1892 este numit „custode preparator" la Muzeul de antichităţi, condus de Grigore Tocilescu. În 1893 pleacă la studii în Germania, la Universitatea din Műnchen, sprijinit de Regele Carol I, la sfaturile lui Al. Odobescu. Aici studiază istoria artei. Întors în ţară, demisionează de la Muzeul de antichităţi şi-şi continuă studiile, plecând în Franţa şi, din nou, în Germania, preocupat fiind de muzeografie. Îl are ca îndrumător pe Wilhelm von Bode, reformator al muzeelor berlineze.

După terminarea studiilor, este numit bibliotecar,apoi director la Fundaţia Carol I şi profesor la catedra de istoria artei şi estetică la Şcoala de Arte Frumoase din Bucureşti .

La 1 octombrie 1906 Al. Tzigara-Samurcaş este numit director al Muzeului etnografic, de artă naţională, artă decorativă şi artă industrială, devenit, în 1915, Muzeul de artă naţională Carol I. Noul muzeu funcţiona temporar în clădirea fostei monetării a statului din Şoseaua Kiseleff nr.3, pe locul unde fusese palatul domnitorului Nicolae Mavrogheni. De la început, Al. Tzigara-Samurcaş îşi organizează muzeul pe baze ştiinţifice moderne. Achiziţiile pe care le face duc la sporirea considerabilă a colecţiilor, punctul forte fiind expunerea pavilionară a casei lui Antonie Mogoş din Ceauru, jud. Gorj.

Începe o luptă neîntreruptă pentru obţinerea din partea autorităţilor a fondurilor necesare ridicării noului local (cel actual), la ale cărui planuri a colaborat cu arhitectul N. Ghica-Budeşti. În acest scop, el scrie numeroase articole în presă, pe care le va strânge mai târziu, în 1936, în cartea sa, „Muzeografie românească”. La 30 iunie 1912 se pune piatra fundamentală a noii clădiri a Muzeului. Construcţia a suferit numeroase întreruperi, fiind definitivată abia în 1941.

În toată perioada cât a fost director al Muzeului, Al. Tzigara-Samurcaş a depus o activitate prodigioasă, legată şi de celelalte importante funcţii pe care le-a îndeplinit: director al Fundaţiei Carol I şi profesor de istoria artei şi estetică la Cernăuţi. Scrie articole din cele mai variate domenii, lucrări de specialitate, între care arta populară ocupă un loc de frunte, ţine conferinţe la radio sau la Ateneu, participă la congrese şi expoziţii internaţionale. Al.Tzigara-Samurcaş devine un nume de referinţă în domeniul care l-a consacrat.

Situaţia se deteriorează după al doilea război mondial, când autorităţile comuniste îl alungă în 1948 de la conducerea Muzeului. Bătrân, bolnav şi umilit peste măsură, Părintele muzeului de la Şosea moare la 1 aprilie 1952.

Mătușa. Media mix pe fotografie | 1-10 octombrie 2020




Muzeul Național al Țăranului Român vă așteaptă joi, 1 octombrie 2020, de la ora 17.00, la vernisajul expoziției Mătușa. Media mix pe fotografie, a artistei fotograf Kathleen Laraia McLaughlin, originară din Statele Unite ale Americii.
 

Artista a petrecut mai bine de un an (1999 – 2000) în satul Sârbi din județul Maramureș, trăind în comunitate și fotografiind oamenii și obiceiurile lor. De atunci, a revenit în numeroase ocazii, uneori prin intermediul unor burse Fulbright (2002, 2015, 2019) ori, pur și simplu, pentru a se reîntâlni cu familia din care simte că face parte acum. Cu fiecare călătorie a continuat să fotografieze crâmpeie din viața sătenilor, documentând schimbările care au apărut de-a lungul ultimilor 20 de ani.


Expoziția Mătușa reunește fotografii făcute Ilenei, mătușa familiei care a găzduit-o pe artistă și soțului acesteia, Vasile, două persoane de care Kathleen Laraia McLaughlin se atașase în mod deosebit, precum și altor membri ai familiei. Cum în 2018 a aflat de trecerea în neființă a Ilenei, artista fotograf a decis să dedice o expoziție memoriei femeii care a impresionat-o, în primul rând, pentru simplitatea și firescul ei, dar și pentru că, neavând copii, urma să se spună în comunitate, la înmormântarea acesteia, că a avut o viață lipsită de sens. Expoziția își propune, astfel, să recupereze sensul vieții mătușii Ileana, îmbinând obiectele personale ale acesteia cu fotografiile care o prezintă în varii ipostaze de-a lungul timpului pe care Kathleen l-a petrecut alături de familia acesteia.


Expoziția a fost găzduită în 2019 la Centrul de Cultură „Palatele Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului“.


Vernisajul se va desfășura în absența fizică a artistei, din motive generate de criza pandemică, însă Kathleen Laraia McLaughlin va fi prezentă virtual.
 

Expoziția va putea fi vizitată la Sala Acvariu, până pe 10 octombrie 2020, de marți până duminică, între orele 10.00 și 18.00. Lunea este închis. Intrarea este liberă.
 


Măsuri sanitare și sugestii de vizitare a expoziției


În Sala Acvariu este permisă prezența a maximum 20 de persoane simultan, iar la vernisaj, care va avea loc în curtea exterioară, se va permite prezența unui număr de maximum 100 de persoane, cu respectarea regulilor de distanțare.


Portul măștii este obligatoriu pentru personalul Muzeului și pentru vizitatori.


Accesul în sală va fi permis după ce vizitatorii își vor dezinfecta mâinile la distribuitorul de gel hidroalcoolic.


În expoziție, vizitatorii sunt rugați să păstreze, între ei, distanța fizică de 2 m.

 

 


înapoi la pagina principală
 
inchis