Catre Tur Virtual
ALEXANDRU TZIGARA-SAMURCAŞ

Se naşte la 4 aprilie 1872, în Bucureşti, într-o veche familie de mici boieri. Liceul îl face la Bucureşti. În 1892 este numit „custode preparator" la Muzeul de antichităţi, condus de Grigore Tocilescu. În 1893 pleacă la studii în Germania, la Universitatea din Műnchen, sprijinit de Regele Carol I, la sfaturile lui Al. Odobescu. Aici studiază istoria artei. Întors în ţară, demisionează de la Muzeul de antichităţi şi-şi continuă studiile, plecând în Franţa şi, din nou, în Germania, preocupat fiind de muzeografie. Îl are ca îndrumător pe Wilhelm von Bode, reformator al muzeelor berlineze.

După terminarea studiilor, este numit bibliotecar,apoi director la Fundaţia Carol I şi profesor la catedra de istoria artei şi estetică la Şcoala de Arte Frumoase din Bucureşti .

La 1 octombrie 1906 Al. Tzigara-Samurcaş este numit director al Muzeului etnografic, de artă naţională, artă decorativă şi artă industrială, devenit, în 1915, Muzeul de artă naţională Carol I. Noul muzeu funcţiona temporar în clădirea fostei monetării a statului din Şoseaua Kiseleff nr.3, pe locul unde fusese palatul domnitorului Nicolae Mavrogheni. De la început, Al. Tzigara-Samurcaş îşi organizează muzeul pe baze ştiinţifice moderne. Achiziţiile pe care le face duc la sporirea considerabilă a colecţiilor, punctul forte fiind expunerea pavilionară a casei lui Antonie Mogoş din Ceauru, jud. Gorj.

Începe o luptă neîntreruptă pentru obţinerea din partea autorităţilor a fondurilor necesare ridicării noului local (cel actual), la ale cărui planuri a colaborat cu arhitectul N. Ghica-Budeşti. În acest scop, el scrie numeroase articole în presă, pe care le va strânge mai târziu, în 1936, în cartea sa, „Muzeografie românească”. La 30 iunie 1912 se pune piatra fundamentală a noii clădiri a Muzeului. Construcţia a suferit numeroase întreruperi, fiind definitivată abia în 1941.

În toată perioada cât a fost director al Muzeului, Al. Tzigara-Samurcaş a depus o activitate prodigioasă, legată şi de celelalte importante funcţii pe care le-a îndeplinit: director al Fundaţiei Carol I şi profesor de istoria artei şi estetică la Cernăuţi. Scrie articole din cele mai variate domenii, lucrări de specialitate, între care arta populară ocupă un loc de frunte, ţine conferinţe la radio sau la Ateneu, participă la congrese şi expoziţii internaţionale. Al.Tzigara-Samurcaş devine un nume de referinţă în domeniul care l-a consacrat.

Situaţia se deteriorează după al doilea război mondial, când autorităţile comuniste îl alungă în 1948 de la conducerea Muzeului. Bătrân, bolnav şi umilit peste măsură, Părintele muzeului de la Şosea moare la 1 aprilie 1952.

NOSTALGIA APLICATĂ




Cu ocazia Președinției României la Consiliul UE, Ambasada Republicii Serbia din București și Muzeul Național al Țăranului Român vă așteaptă joi, 6 iunie 2019, ora 17.30, la deschiderea expoziției de fotografie Nostalgia aplicată, reprezentând orașele Belgrad și București.
Această ediție a expoziției Nostalgia aplicată este organizată cu ocazia Președinției României la Consiliul UE de către Ministerul Integrării Europene al Republicii Serbia, în cooperare cu Ministerul Afacerilor Externe al României.

Autorul din Serbia, Mitar Mitrović, a vizitat Bucureștii în luna mai a acestui an și a fotografiat locuri, evenimente, scene și oameni care i-au amintit de Belgrad. În același timp, autorul din România, Petruț Călinescu, a vizitat capitala Belgrad și a fotografiat orașul și locuitorii săi, folosind obiectivul fotografului nostalgic. Fotografiile pe care le-au făcut Mitar și Petruț alcătuiesc expoziția Nostalgia aplicată.
Proiectul Nostalgia aplicată este conceput ca o serie de expoziții comune de fotografii a doi fotografi, unul din Serbia și unul din țara care deține președinția Consiliului UE. Ideea principală este ca, și în acest fel, să se stimuleze schimbul cultural dintre cele două țări, precum și să se promoveze valorile europene și colaborarea Serbiei cu țările membre UE. Această expoziție reprezintă una dintre activitățile de comunicare susținute de către Ministerului Integrării Europene al Republicii Serbia.

Mitar MITROVIĆ
Mitar Mitrović, autor de fotografie de presă și documentară, a absolvit Școala Superioară Politehnică la Belgrad, secția design industrial. Fotografiile sale surprind momente ale activităților din viața de zi cu zi a omului obișnuit, izvor nesecat de inspirație. Până acum a avut trei expoziții individuale, Discarded pieces – Lucrări abandonate, la galeria Proces, Iz dvojke u iks – Din doi în X, la Centrul de Cultură Vlada Divljan și Impresionizam - Impresionismul la Centrul de Cultură Grad, dar și numeroase expoziții de grup.
Fotograf premiat, care, printre altele, în anul 2017 a primit premiul pentru cea mai bună fotografie de presă Press photo Serbia. Momentan lucrează ca foto-reporter și redactor la Casa de Presă Ringier Axel Springer.

Petruț CĂLINESCU
Petruț Călinescu este un fotograf și videograf documentarist din București, România. Este reprezentat de agențiile Panos Pictures și Iaif Agentur. În prezent, este freelancer și co-fondator al Centrului de Fotografie Documentară care urmărește producerea, stimularea și promovarea celor mai reușite proiecte de fotografie documentară din România. Dintre proiectele personale recente ale lui Petruț, menționăm: Mândrie și Beton, Marea Neagră, Periferia B.
Fotografiile lui Petruț au fost publicate în diverse ziare și reviste din străinătate – de la Sunday Times Magazine, Businessweek și New York Times Lens. De asemenea, a lucrat pentru diverși clienți din zona ONG-urilor și a companiilor comerciale: Orange, Ericsson, Renault, Robert Bosch și Discovery Channel. Petruț este câștigătorul unor premii de fotografie internaționale, printre cele mai recente numărându-se: Documentary Award/Humanity Photo Awards în China, sprijinit de UNESCO și Honorable Mention/ China International Press Photo award în 2015.

Expoziția va putea fi vizitată la Sala Irina Nicolau, până pe 16 iunie 2019, de marți până duminică, între orele 10 și 18.
Intrarea este liberă.

 


înapoi la pagina principală
 
inchis