Catre Tur Virtual
ALEXANDRU TZIGARA-SAMURCAŞ

Se naşte la 4 aprilie 1872, în Bucureşti, într-o veche familie de mici boieri. Liceul îl face la Bucureşti. În 1892 este numit „custode preparator" la Muzeul de antichităţi, condus de Grigore Tocilescu. În 1893 pleacă la studii în Germania, la Universitatea din Műnchen, sprijinit de Regele Carol I, la sfaturile lui Al. Odobescu. Aici studiază istoria artei. Întors în ţară, demisionează de la Muzeul de antichităţi şi-şi continuă studiile, plecând în Franţa şi, din nou, în Germania, preocupat fiind de muzeografie. Îl are ca îndrumător pe Wilhelm von Bode, reformator al muzeelor berlineze.

După terminarea studiilor, este numit bibliotecar,apoi director la Fundaţia Carol I şi profesor la catedra de istoria artei şi estetică la Şcoala de Arte Frumoase din Bucureşti .

La 1 octombrie 1906 Al. Tzigara-Samurcaş este numit director al Muzeului etnografic, de artă naţională, artă decorativă şi artă industrială, devenit, în 1915, Muzeul de artă naţională Carol I. Noul muzeu funcţiona temporar în clădirea fostei monetării a statului din Şoseaua Kiseleff nr.3, pe locul unde fusese palatul domnitorului Nicolae Mavrogheni. De la început, Al. Tzigara-Samurcaş îşi organizează muzeul pe baze ştiinţifice moderne. Achiziţiile pe care le face duc la sporirea considerabilă a colecţiilor, punctul forte fiind expunerea pavilionară a casei lui Antonie Mogoş din Ceauru, jud. Gorj.

Începe o luptă neîntreruptă pentru obţinerea din partea autorităţilor a fondurilor necesare ridicării noului local (cel actual), la ale cărui planuri a colaborat cu arhitectul N. Ghica-Budeşti. În acest scop, el scrie numeroase articole în presă, pe care le va strânge mai târziu, în 1936, în cartea sa, „Muzeografie românească”. La 30 iunie 1912 se pune piatra fundamentală a noii clădiri a Muzeului. Construcţia a suferit numeroase întreruperi, fiind definitivată abia în 1941.

În toată perioada cât a fost director al Muzeului, Al. Tzigara-Samurcaş a depus o activitate prodigioasă, legată şi de celelalte importante funcţii pe care le-a îndeplinit: director al Fundaţiei Carol I şi profesor de istoria artei şi estetică la Cernăuţi. Scrie articole din cele mai variate domenii, lucrări de specialitate, între care arta populară ocupă un loc de frunte, ţine conferinţe la radio sau la Ateneu, participă la congrese şi expoziţii internaţionale. Al.Tzigara-Samurcaş devine un nume de referinţă în domeniul care l-a consacrat.

Situaţia se deteriorează după al doilea război mondial, când autorităţile comuniste îl alungă în 1948 de la conducerea Muzeului. Bătrân, bolnav şi umilit peste măsură, Părintele muzeului de la Şosea moare la 1 aprilie 1952.

Târgul 100 de Tradiții Românești | 25 – 27 septembrie 2020




Fundația Kogaion 115 organizează Târgul „100 de Tradiții Românești”, în curtea Muzeului Național al Țăranului Român din București, în perioada 25 – 27 septembrie 2020.


Pentru această ediție am invitat la muzeu pe unii dintre cei mai buni meșteșugari. Vestiții meșteri în arta prelucrării lemnului Florin Cramariuc și Marian Viorel vor expune linguri sculptate cu măiestre si semne celeste, lăzi de zestre încrustate cu horjul, ornamentate cu motive populare.


La târg pot fi admirate și târguite costume tradiționale cu aplicații de mărgele specifice zonei Argeșului, coveți și platouri din lemn cioplit de pe plaiuri vâlcene, icoane pictate pe sticlă, ii și cătrințe, zgărdane și alte podoabe populare din mărgele, covoare țesute la război din lână vopsită vegetal, ceramică pictată, măști tradiționale, genți din piele naturală, bundițe din piele brodate cu motive populare.


Tineri talentați vor expune bijuterii din porțelan și argint lucrate manual, vestimentație din lână împâslită și jucării din fibre naturale.
Vizitatorii sunt așteptați și cu produse culinare, din cele mai gustoase: zacuscă și salate de iarnă, palincă și afinată, cozonaci bucovineni și alivenci, ciocolată și prăjituri de casă, dulcețuri și siropuri naturale, miere și șerbeturi diverse, fructe și legume proaspete.


Colecționarii de antichități tradiționale pot găsi la vânzare obiecte foarte vechi, aparținând vieții de la țară: dulăpioare, copăițe, putineie, bancuri de tâmplărie, unelte pentru țesut.


Ca la orice târg autentic, bucatele pregătite la fața locului vor ademeni pe toți cei prezenți. Grătarele vor fi încinse pentru pastramă de oaie, care se însoțește bineînțeles cu mustul proaspăt stors. Ceaunele cu borș de pește, sărmăluțe cu mămăliguță și gulaș de vită vor fi puse la foc încă de dimineață spre deliciul pofticioșilor.


Program târg: zilnic între orele 10.00 și 18.00.

Organizator eveniment:
Fundația Kogaion 115
Ligia Marica – Director de marketing
Mobil: 0722 274 803

 


înapoi la pagina principală
 
inchis