Catre Tur Virtual
ALEXANDRU TZIGARA-SAMURCAŞ

Se naşte la 4 aprilie 1872, în Bucureşti, într-o veche familie de mici boieri. Liceul îl face la Bucureşti. În 1892 este numit „custode preparator" la Muzeul de antichităţi, condus de Grigore Tocilescu. În 1893 pleacă la studii în Germania, la Universitatea din Műnchen, sprijinit de Regele Carol I, la sfaturile lui Al. Odobescu. Aici studiază istoria artei. Întors în ţară, demisionează de la Muzeul de antichităţi şi-şi continuă studiile, plecând în Franţa şi, din nou, în Germania, preocupat fiind de muzeografie. Îl are ca îndrumător pe Wilhelm von Bode, reformator al muzeelor berlineze.

După terminarea studiilor, este numit bibliotecar,apoi director la Fundaţia Carol I şi profesor la catedra de istoria artei şi estetică la Şcoala de Arte Frumoase din Bucureşti .

La 1 octombrie 1906 Al. Tzigara-Samurcaş este numit director al Muzeului etnografic, de artă naţională, artă decorativă şi artă industrială, devenit, în 1915, Muzeul de artă naţională Carol I. Noul muzeu funcţiona temporar în clădirea fostei monetării a statului din Şoseaua Kiseleff nr.3, pe locul unde fusese palatul domnitorului Nicolae Mavrogheni. De la început, Al. Tzigara-Samurcaş îşi organizează muzeul pe baze ştiinţifice moderne. Achiziţiile pe care le face duc la sporirea considerabilă a colecţiilor, punctul forte fiind expunerea pavilionară a casei lui Antonie Mogoş din Ceauru, jud. Gorj.

Începe o luptă neîntreruptă pentru obţinerea din partea autorităţilor a fondurilor necesare ridicării noului local (cel actual), la ale cărui planuri a colaborat cu arhitectul N. Ghica-Budeşti. În acest scop, el scrie numeroase articole în presă, pe care le va strânge mai târziu, în 1936, în cartea sa, „Muzeografie românească”. La 30 iunie 1912 se pune piatra fundamentală a noii clădiri a Muzeului. Construcţia a suferit numeroase întreruperi, fiind definitivată abia în 1941.

În toată perioada cât a fost director al Muzeului, Al. Tzigara-Samurcaş a depus o activitate prodigioasă, legată şi de celelalte importante funcţii pe care le-a îndeplinit: director al Fundaţiei Carol I şi profesor de istoria artei şi estetică la Cernăuţi. Scrie articole din cele mai variate domenii, lucrări de specialitate, între care arta populară ocupă un loc de frunte, ţine conferinţe la radio sau la Ateneu, participă la congrese şi expoziţii internaţionale. Al.Tzigara-Samurcaş devine un nume de referinţă în domeniul care l-a consacrat.

Situaţia se deteriorează după al doilea război mondial, când autorităţile comuniste îl alungă în 1948 de la conducerea Muzeului. Bătrân, bolnav şi umilit peste măsură, Părintele muzeului de la Şosea moare la 1 aprilie 1952.

Târgul Mărţişorului - Criterii de selecţie 2012




Târgul Mărţişorului se va desfăşura în perioada 24 – 29 februarie 2012. Taxa de participare pentru meşteri sau artişti este de 10 lei pe zi, respectiv, 60 lei pe întreaga perioadă. Programul târgului este între orele 10.00 şi 18.00, cu o marjă de o oră, respectiv până la orele 19.00, pentru închiderea târgului, depozitarea mărfurilor în spaţii sigure etc.

Selecţia meşterilor şi artiştilor care vor dori să participe va fi făcută de către o comisie de evaluare. În acest sens, vom avea în vedere o serie de criterii pe care le aveţi prezentate mai jos și după care ne-am ghidat și în anii trecuți. Criteriile de selecţie ţin atât de calitatea estetică a produselor şi de adecvarea lor la specificul muzeului nostru, cât şi de posibilităţile noastre de organizare.
Anul trecut am avut în jur de 700 de solicitări de participare, din care am selectat 240 de participanţi, fapt care a înlesnit accesul în târg față de ceea ce s-a întâmplat în 2010. Acesta este motivul pentru care și anul acesta ne dorim să nu depăşim numărul de 240 de participanţi. Prin urmare, ne aşteptăm să existe nemulţumiri, contestaţii etc. În urma unui eventual răspuns negativ nu se admit contestaţii, selecţia noastră urmărind ca, pe lângă satisfacerea exigenţelor pe care le impun criteriile estetice şi cele de ordin logistic, să existe un echilibru între tipurile de mărţişoare care vor fi admise la târg — așa cum de altfel s-a întâmplat și în anii trecuți. Este posibil ca din cauza numărului mare de solicitări de participare să apară mici neconcordanțe: întârzierea răspunsurilor pentru selecție cu câteva zile, rătăcirea unor mostre, mai multe persoane semnate pe o cutie cu mostre nediferențiate etc., fapt pentru care ne cerem scuze anticipat.

Meşterii / artiştii rezidenţi în Bucureşti pot aduce mostrele pentru selecție la Biroul Târguri Expoziţii, în zilele de luni, miercuri şi vineri, între orele 10.00 – 14.00. Cei din provincie ne pot trimite mostrele (imagini în attachement ori prin www.transfer.ro sau www.wetransfer.com la adresele e-mail: cosmanolo@yahoo.com şi fratilacamelia@yahoo.co.uk, dar în primul rând prin colet poștal la adresa:
Muzeul Naţional al Ţăranului Român - Şoseaua Kiseleff, Nr. 3, sector 1 Bucureşti, cu menţiunea ÎN ATENŢIA BIROULUI TÂRGURI-EXPOZIŢII.
Coletele vor putea fi returnate dacă expeditorii se vor afla în București.
Perioada în care primim mostre pentru selecţie este 16 ianuarie - 10 februarie 2012. Rezultatele selecţiei vor putea fi aflate începînd cu 17 februarie 2012 fie accesînd pagina de internet a Muzeului (www.muzeultaranuluiroman.ro), fie prin telefon, la numărul 021.317.96.59.

Alte informaţii:
Taxa va fi platită în prima zi numai la casieria muzeului; nu există restricţii în privinţa calităţii participanţilor (persoană fizică, persoană fizică autorizată, fundaţie, asociaţie etc.).
Târgul Mărțișorului va avea loc exclusiv în spațiile exterioare ale muzeului şi în sala Acvariu. MNȚR va putea asigura participanților mese pe care aceștia își vor expune mărțișoarele. Este recomandabil ca participanții să aibă propriile mijloace pentru a se proteja de ploaie sau ninsoare, așa cum, de altfel, s-a întâmplat și în anul trecut.

CRITERII DE SELECŢIE
  Criteriile pe care le folosim pentru selecţia participanţilor la Târgul Mărţişorului sunt cele după care ne-am ghidat şi în celelalte ediţii şi urmăresc: creativitatea (libertatea în folosirea diferitelor materii având drept scop şi rezultat plasticitatea şi expresivitatea obiectului finit, manualitate şi meşteşug bine înţeles şi practicat adecvat materiilor folosite, simţ al umorului, tot ce exclude o matriţă unică ori o serializare care secătuieşte de substanţă obiectul, tot ce exclude uniformitatea şi neglijenţa cu care se folosesc materiile din care sunt realizate obiectele şi imaginea acestora: desen, pictură, gravare, incizie prost executată, expresie kitsch sau care încearcă să reconstituie o imagine tradiţională şi eşuează printr-o pastişă nefericit pusă în practică, neînţeleasă şi, ca urmare, o expresie săracă, de obiect urât). Nu excludem obiectele care, încercînd să reinventeze tradiţii, lucrează novator cu diferitele materii şi cu o privire foarte proaspătă sau pe cele care îşi au ca sursă de inspiraţie arta contemporană, în diferitele ei direcţii.
Nu primim obiecte care răspund prea general unei nevoi de piaţă generalizată, în care scopul comercial primează. Ele pot fi găsite şi la magazine art-deco, la magazine cu produse tip Complex Europa, Niro, Dragonul Roşu, pe traseul Piaţa Romană - Piaţa Universităţii ori în alte magazine care comercializează suveniruri şi alte accesorii decorative (de exemplu, obiectele de tip Galeria Fondului Plastic, care au deja o identitate, create pentru un anumit tip de public). De asemenea, nu-i vom mai putea selecta pe toţi cei care propun acelaşi tip de mărţişor (exemplul celor din Bucovina, care anii trecuţi au venit în număr mare, aproximativ 12 persoane) și care au început să fie comercializate și în en-gros-urile amintite mai sus.
Selecţia noastră este una a unei instituţii culturale, fiind independentă, în primul rând, de raţiuni comerciale şi reflectînd opţiunea noastră pentru anumite categorii de produse tip mărţişor: cele care credem că se apropie din punct de vedere creativ de conceptul artistic al MNŢR, iar, din punct de vedere funcţional, de mărţişorul tradiţional.
Nu ne asumăm răspunderea pentru eventualele excepţii ori deviaţii care pot surveni în ofertele unor participanţi care vin la târg şi cu alte modele decât cele selectate de comisie. Dat fiind că există o limită a controlului, ne bazăm pe onestitatea şi fair-play-ul celor invitaţi şi ne asumăm dreptul de a respinge participarea celor care vînd alte obiecte decît cele selectate.

 




înapoi la pagina principală