Catre Tur Virtual
ALEXANDRU TZIGARA-SAMURCAŞ

Se naşte la 4 aprilie 1872, în Bucureşti, într-o veche familie de mici boieri. Liceul îl face la Bucureşti. În 1892 este numit „custode preparator" la Muzeul de antichităţi, condus de Grigore Tocilescu. În 1893 pleacă la studii în Germania, la Universitatea din Műnchen, sprijinit de Regele Carol I, la sfaturile lui Al. Odobescu. Aici studiază istoria artei. Întors în ţară, demisionează de la Muzeul de antichităţi şi-şi continuă studiile, plecând în Franţa şi, din nou, în Germania, preocupat fiind de muzeografie. Îl are ca îndrumător pe Wilhelm von Bode, reformator al muzeelor berlineze.

După terminarea studiilor, este numit bibliotecar,apoi director la Fundaţia Carol I şi profesor la catedra de istoria artei şi estetică la Şcoala de Arte Frumoase din Bucureşti .

La 1 octombrie 1906 Al. Tzigara-Samurcaş este numit director al Muzeului etnografic, de artă naţională, artă decorativă şi artă industrială, devenit, în 1915, Muzeul de artă naţională Carol I. Noul muzeu funcţiona temporar în clădirea fostei monetării a statului din Şoseaua Kiseleff nr.3, pe locul unde fusese palatul domnitorului Nicolae Mavrogheni. De la început, Al. Tzigara-Samurcaş îşi organizează muzeul pe baze ştiinţifice moderne. Achiziţiile pe care le face duc la sporirea considerabilă a colecţiilor, punctul forte fiind expunerea pavilionară a casei lui Antonie Mogoş din Ceauru, jud. Gorj.

Începe o luptă neîntreruptă pentru obţinerea din partea autorităţilor a fondurilor necesare ridicării noului local (cel actual), la ale cărui planuri a colaborat cu arhitectul N. Ghica-Budeşti. În acest scop, el scrie numeroase articole în presă, pe care le va strânge mai târziu, în 1936, în cartea sa, „Muzeografie românească”. La 30 iunie 1912 se pune piatra fundamentală a noii clădiri a Muzeului. Construcţia a suferit numeroase întreruperi, fiind definitivată abia în 1941.

În toată perioada cât a fost director al Muzeului, Al. Tzigara-Samurcaş a depus o activitate prodigioasă, legată şi de celelalte importante funcţii pe care le-a îndeplinit: director al Fundaţiei Carol I şi profesor de istoria artei şi estetică la Cernăuţi. Scrie articole din cele mai variate domenii, lucrări de specialitate, între care arta populară ocupă un loc de frunte, ţine conferinţe la radio sau la Ateneu, participă la congrese şi expoziţii internaţionale. Al.Tzigara-Samurcaş devine un nume de referinţă în domeniul care l-a consacrat.

Situaţia se deteriorează după al doilea război mondial, când autorităţile comuniste îl alungă în 1948 de la conducerea Muzeului. Bătrân, bolnav şi umilit peste măsură, Părintele muzeului de la Şosea moare la 1 aprilie 1952.

Tonitza. Imagini ale copilăriei




1 martie – 17 iunie 2019
Muzeul Județean Mureș - Muzeul de Artă, Târgu-Mureș



Muzeul Județean Mureș - Muzeul de Artă are deosebita plăcere de a vă invita la vernisajul expoziției Tonitza. Imagini ale copilăriei, vineri, 1 martie 2019, ora 18.00, la Palatul Culturii din Târgu-Mureș.

Prilejuită de achiziționarea de către Muzeul de Artă din Târgu-Mureș a tabloului Odaia copiilor de Nicolae Tonitza (1886-1940), expoziția își propune să investigheze tema copilului și a copilăriei atât în opera și scrierile lui Tonitza cât și în cea a altor artiști contemporani cu el, cum ar fi Ștefan Dimitrescu, Ion-Theodorescu Sion, Nicolae Vermont, Camil Ressu, Dimitrie Paciurea, Nagy István şi alţii.

Expoziția va cuprinde pe lângă lucrările Muzeului din Târgu-Mureș, lucrări împrumutate cu generozitate de numeroase muzee importante din țară și din colecții private.

Pentru a oferi temei propuse un orizont mai larg decât cel imediat al artelor vizuale, expoziția dorește să investigheze problematica copilului și a copilăriei dintr-o perspectivă multidisciplinară – istorică, sociologică, pedagogică și antropologică. În acest sens, vor fi expuse pe lângă lucrări de pictură, sculptură și grafică și obiecte de îmbrăcăminte ale copiilor din mediul rural și urban, jucării, obiecte de uz școlar, toate din perioada interbelică.

De asemenea, sunt prezente secțiuni dedicate documentelor de arhivă cuprinzând file de manuscris, fotografii documentare, decupaje din presa timpului privind cronici realizate de Nicolae Tonitza sau despre creația sa, publicații cu ilustrații ale artistului, cărți și reviste cu și despre lumea copiilor din perioada respectivă și, materiale audio ce evocă personalitatea artistului.

Un spațiu-atelier inedit va sublinia legătura magică pe care Tonitza a avut-o cu universul copiilor. Cele 10 jocuri propun o explorare multisenzorială și practică, cu componente interactive pe diferite suporturi. Cuburi, puzzle-uri, păpuși, planșe de colorat, povești audio, toate corelate cu reproduceri de înaltă calitate ale lucrărilor lui Tonitza, sunt activități propuse copiilor între 4 și 10 ani.

Curatori: Ioana Vlasiu, Ioan Şulea, Cora Fodor, Dorel David Morar


Perioada expoziției: 1 martie – 1 iunie 2019
Palatul Culturii – aripa dreaptă, etaj II, Piața Victoriei nr. 1

Colaboratori:
- Bârlad: Muzeul “Vasile Pârvan“;
- Brașov: Muzeul de Etnografie;
- București:
- Muzeul Național de Artă al României,
- Muzeul Municipiului București,
- Biblioteca Academiei Române,
- Institutul de Istoria Artei “George Oprescu”,
- Muzeul Național al Ţăranului Român
- Constanța: Muzeul de Artă;
- Craiova: Muzeul de Artă;
- Ploiești: Muzeul de Artă;
- Sibiu: Muzeul Național Brukenthal;
- Colecții private: Galeriile Artmark, Liviu Cojoc, Marian Spătariu și alții.


 





 




înapoi la pagina principală
 
inchis