Catre Tur Virtual
ALEXANDRU TZIGARA-SAMURCAŞ

Se naşte la 4 aprilie 1872, în Bucureşti, într-o veche familie de mici boieri. Liceul îl face la Bucureşti. În 1892 este numit „custode preparator" la Muzeul de antichităţi, condus de Grigore Tocilescu. În 1893 pleacă la studii în Germania, la Universitatea din Műnchen, sprijinit de Regele Carol I, la sfaturile lui Al. Odobescu. Aici studiază istoria artei. Întors în ţară, demisionează de la Muzeul de antichităţi şi-şi continuă studiile, plecând în Franţa şi, din nou, în Germania, preocupat fiind de muzeografie. Îl are ca îndrumător pe Wilhelm von Bode, reformator al muzeelor berlineze.

După terminarea studiilor, este numit bibliotecar,apoi director la Fundaţia Carol I şi profesor la catedra de istoria artei şi estetică la Şcoala de Arte Frumoase din Bucureşti .

La 1 octombrie 1906 Al. Tzigara-Samurcaş este numit director al Muzeului etnografic, de artă naţională, artă decorativă şi artă industrială, devenit, în 1915, Muzeul de artă naţională Carol I. Noul muzeu funcţiona temporar în clădirea fostei monetării a statului din Şoseaua Kiseleff nr.3, pe locul unde fusese palatul domnitorului Nicolae Mavrogheni. De la început, Al. Tzigara-Samurcaş îşi organizează muzeul pe baze ştiinţifice moderne. Achiziţiile pe care le face duc la sporirea considerabilă a colecţiilor, punctul forte fiind expunerea pavilionară a casei lui Antonie Mogoş din Ceauru, jud. Gorj.

Începe o luptă neîntreruptă pentru obţinerea din partea autorităţilor a fondurilor necesare ridicării noului local (cel actual), la ale cărui planuri a colaborat cu arhitectul N. Ghica-Budeşti. În acest scop, el scrie numeroase articole în presă, pe care le va strânge mai târziu, în 1936, în cartea sa, „Muzeografie românească”. La 30 iunie 1912 se pune piatra fundamentală a noii clădiri a Muzeului. Construcţia a suferit numeroase întreruperi, fiind definitivată abia în 1941.

În toată perioada cât a fost director al Muzeului, Al. Tzigara-Samurcaş a depus o activitate prodigioasă, legată şi de celelalte importante funcţii pe care le-a îndeplinit: director al Fundaţiei Carol I şi profesor de istoria artei şi estetică la Cernăuţi. Scrie articole din cele mai variate domenii, lucrări de specialitate, între care arta populară ocupă un loc de frunte, ţine conferinţe la radio sau la Ateneu, participă la congrese şi expoziţii internaţionale. Al.Tzigara-Samurcaş devine un nume de referinţă în domeniul care l-a consacrat.

Situaţia se deteriorează după al doilea război mondial, când autorităţile comuniste îl alungă în 1948 de la conducerea Muzeului. Bătrân, bolnav şi umilit peste măsură, Părintele muzeului de la Şosea moare la 1 aprilie 1952.

Zilele CU TENDA la Muzeul Țăranului / 20-26 mai 2019




Muzeul Național al Țăranului Român anunță încheierea proiectului „CU TENDA” - STORIES, IMAGES AND SOUNDS ON THE MOVE [Living Memory of Southeastern Europe], proiect co-finanțat prin programul Europa Creativă al Uniunii Europene și derulat în parteneriat cu Association Center for Intercultural Dialog – Kumanovo din Republica Macedonia de Nord, O.R.S. Osservatorio ricerca sociale. Centro Studi, Politiche e Ricerché Sociali, din Italia și Universitatea „Paisii Hilendarski” din Plovdiv, Bulgaria.

După patru ani de călătorii cu tenda (cu cortul) pe urmele comunităților în mișcare din sud-estul Europei, cei patru parteneri europeni se reunesc la București pentru a prezenta rezultatele proiectului.
„Zilele Cu Tenda la Muzeul Țăranului” se vor desfășura în perioada 20 – 26 mai 2019 și vor cuprinde o serie de activități dedicate atât publicului larg, cât și echipelor partenere, formate din peste 20 de specialiști din diverse domenii (antropologie, muzeografie, arte vizuale, dialog intercultural, educație).

În datele de 21 și 23 mai, publicul este invitat să descopere rezultatele efortului comun de recuperare și valorificare a patrimoniului cultural al comunităților de aromâni, karacachani (sărăcăceni), precum și al grupurilor etnice din nordul Macedoniei și sudul Italiei, la:
Vernisajul expoziției ON THE ROAD - marți, 21 mai 2019, de la ora 19.00, în sala Acvariu de la Muzeul Național al Țăranului Român (deschisă până pe 5 iunie). Realizată în urma cercetărilor de teren ale echipei partenerului bulgar de la Universitatea „Paisii Hilendarski” din Plovdiv, expoziția propune o recompunere simbolică a drumurilor unei vechi comunități balcanice, sărăcăcenii. Urmele mobilității sezoniere sunt păstrate și transmise prin povești, cântece și memorii – moștenire culturală explorată și prin filmul documentar „Travelling with the Karakachani”, a cărui proiecție cu Q&A urmează vernisajului, de la ora 20.00 la Cinema Muzeul Țăranului.

Conferința partenerilor, din data de 23 mai, între orele 11.00-13.00, la Cinema Muzeul Țăranului. Organizațiile implicate în proiect vor prezenta activitățile derulate timp de 4 ani, experiența lucrului într-un proiect european de cooperare, punctând prin imagini și sunet rezultatele și produsele acțiunilor. Printre acestea se numără: cercetări etnografice în peste 30 de localități din România, Republica Macedonia de Nord, Bulgaria și sudul Italiei, având ca rezultat sute de povești de viață, amintiri, cântece, dansuri, practici familiale și comunitare - documentate fotografic, înregistrate audio și video; zeci de ateliere de creativitate și sesiuni interculturale; două filme documentare etnografice; o piesă de teatru; performance-uri; două expoziții itinerate în 10 localități din Balcani; publicații.

Proiecția cu Q&A a filmului antropologic „A via du Mitu” al partenerului italian în seara de 23 mai, între orele 18.00 – 19.30, la Cinema Muzeul Țăranului. Documentarul dezvăluie modele culturale și reprezentări ale identității la comunăți locale din regiunea Mito din Sudul Italiei, urmărind relația dintre imaginar, patrimoniu cultural și peisaj.


Acest proiect a fost finanțat cu sprijinul Comisiei Europene. Această publicație [comunicare] reflectă numai punctul de vedere al autorului, iar Comisia nu poate fi ținută la răspundere pentru orice utilizare care poate fi făcută a informațiilor conținute.

Proiect co-finanțat prin programul Europa Creativă al Uniunii Europene.
Parteneri: Association Center for Intercultural Dialog – Kumanovo din Republica Macedonia de Nord, O.R.S. Osservatorio ricerca sociale. Centro Studi, Politiche e Ricerché Sociali, din Italia și Universitatea „Paisii Hilendarski” din Plovdiv, Bulgaria.




 


 


înapoi la pagina principală
 
inchis