To Virtual Tour
Din arhivele de fotografie şi film ale Muzeului Partidului Comunist nu am păstrat mare lucru atunci când am revenit în clădirea muzeului lui Alexandru Tzigara-Samurcaş. De fapt, am păstrat doar nişte mari role de peliculă de propagandă îndesate în cutii de tablă şi câteva cutii de lemn în care am găsit clişee pe sticlă cu imagini de sat vechi, care ni s-au părut, mai mult sau mai puţin explicabil la o primă privire, cu adevărat valoroase. Mult mai târziu, le-am orodnat, le-am cercetat şi am aflat că fotografiile erau realizate de un mare fotograf uitat – Iosif Berman – jurnalist şi membru în echipele Şcolii Sociologice conduse de Profesorul Dimitrie Gusti. Acestea, împreună cu un fond important de imagini documentare de la începutul secolului XX, colecţionate la muzeu de către Tzigara-Samurcaş însuşi au stat la baza actualei Arhive de imagine a muzeului.

Mai departe, entuziasmul şi munca noastră ne-au adus norocul unor prieteni colecţionari, care au donat o mare cantitate de imagine fotografică pe suport de sticlă, de film şi de hărtie şi ale căror nume marchează încă organizarea actuală a materialelor. S-ar putea să fie singura arhivă de imagini documentare, având ca reper donatorii. Putem spune că este o arhivă a evergheţilor.

La ora actuală, Arhiva de Imagine a Muzeului Naţional al Ţăranului Român conţine gravuri, acuarele, picturi în ulei şi caiete de schiţe de teren, unele din secolul XIX, negative şi diapozitive pe sticlă, fotografii vechi în passe-par-tout de epocă, documentare vizuală de teren contemporană (cu contacte pozitive), imagine digitală (fotografie şi filmare brută), măriri fotografice pentru expoziţii şi filme documentare montate.

Pentru o primă privire à vol d’oiseau, vă propunem seria de discuri OCHI ÎN OCHI, produsă de Muzeul nostru. Pentru simpla bucurie a ochiului, vă arătăm câteva dintre imaginile pe care le iubim. Reveniţi şi veţi vedea mereu altele...

Childhood. Remains and Heritage / Copilăria. Rămăşiţe şi patrimoniu




În Evul Mediu european, copilăria se sfârşea la vârsta de 10 ani, iar pe la 13 ani, fetele erau gata de măritiş. În alte colţuri ale lumii, de cum lăsau din mână jucăriile, băieţii din familiile domnitoare puteau primi răspunderea destinului unei ţări întregi. Aşadar, în culturi şi epoci diferite, copilăria a fost şi ea diferit percepută şi definită, dovedindu-se un concept cu graniţe şi înţelesuri schimbătoare.

Ideea proiectului nostru s-a născut tocmai din dorinţa de a aşeza în context european manifestarea acestor diferenţe şi totodată, de a marca percepţia lor şi atitudinile pe care le generează.

În atingerea obiectivului general - recuperarea şi valorificarea memoriei copilăriei (comunicată prin obiecte, imagini şi istorie orală), ca sistem de transmitere şi împărtăşire a valorilor locale şi a identităţii culturale în cadru european - ne-am propus să parcurgem următoarele etape: descoperirea şi cercetarea unor colecţii private de obiecte, printr-o abordare antropologică; organizarea de ateliere de memorie orală pentru copii şi vârstnici; crearea unui muzeu virtual al copilăriei, pornind de la expoziţii tematice; iniţierea unei platforme web ce va permite actualizarea continuă cu date despre copilărie; organizarea unei expoziţii-semnal itinerante în Europa; implicarea voluntarilor în toate etapele proiectului.

Cea mai mare provocare va fi realizarea unui muzeu atotcuprinzător al copilăriei, fie el şi virtual, dacă ne gândim că cele mai multe instituţii europene cu profil similar se concentrează doar asupra unor capitole atent circumscrise ale temei, cum ar fi jocurile şi jucăriile, inventarul de obiecte casnice etc. Ceea ce îşi doresc organizatorii şi partenerii implicaţi este o largă cuprindere, din care să nu lipsească documentarea unor probleme cum ar fi numele copilului, educaţia, sărbătorile, textele orale destinate lor, ca şi cele create de ei, bolile şi vindecările, hainele şi hrana, alături de jocurile şi jucăriile tradiţionale, sau de dezbaterile contemporane asupra tuturor acestor capitole.

Proiectul se va derula pe parcursul a 2 ani (mai 2011 – aprilie 2013) cu sprijinul Programului Cultura al Uniunii Europene. Organizator principal Muzeul Naţional al Ţăranului Român; co-organizatori: Institutul Cultural Român, Association pour la Promotion de l’éducation des enfants (Paris, Franţa) şi Muzeul din Lębork (Polonia); parteneri: Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional şi Asociaţia Ethnokids (Bruxelles).

Coordonatorul proiectului: Ioana Popescu - 021 317 96 61





back to main page