Catre Tur Virtual
Din arhivele de fotografie şi film ale Muzeului Partidului Comunist nu am păstrat mare lucru atunci când am revenit în clădirea muzeului lui Alexandru Tzigara-Samurcaş. De fapt, am păstrat doar nişte mari role de peliculă de propagandă îndesate în cutii de tablă şi câteva cutii de lemn în care am găsit clişee pe sticlă cu imagini de sat vechi, care ni s-au părut, mai mult sau mai puţin explicabil la o primă privire, cu adevărat valoroase. Mult mai târziu, le-am orodnat, le-am cercetat şi am aflat că fotografiile erau realizate de un mare fotograf uitat – Iosif Berman – jurnalist şi membru în echipele Şcolii Sociologice conduse de Profesorul Dimitrie Gusti. Acestea, împreună cu un fond important de imagini documentare de la începutul secolului XX, colecţionate la muzeu de către Tzigara-Samurcaş însuşi au stat la baza actualei Arhive de imagine a muzeului.

Mai departe, entuziasmul şi munca noastră ne-au adus norocul unor prieteni colecţionari, care au donat o mare cantitate de imagine fotografică pe suport de sticlă, de film şi de hărtie şi ale căror nume marchează încă organizarea actuală a materialelor. S-ar putea să fie singura arhivă de imagini documentare, având ca reper donatorii. Putem spune că este o arhivă a evergheţilor.

La ora actuală, Arhiva de Imagine a Muzeului Naţional al Ţăranului Român conţine gravuri, acuarele, picturi în ulei şi caiete de schiţe de teren, unele din secolul XIX, negative şi diapozitive pe sticlă, fotografii vechi în passe-par-tout de epocă, documentare vizuală de teren contemporană (cu contacte pozitive), imagine digitală (fotografie şi filmare brută), măriri fotografice pentru expoziţii şi filme documentare montate.

Pentru o primă privire à vol d’oiseau, vă propunem seria de discuri OCHI ÎN OCHI, produsă de Muzeul nostru. Pentru simpla bucurie a ochiului, vă arătăm câteva dintre imaginile pe care le iubim. Reveniţi şi veţi vedea mereu altele...

AGAPE




Program de educaţie muzeală pentru copii din medii sociale defavorizate


Muzeul Ţăranului Român continuă seria de proiecte dedicate copiilor din medii defavorizate, începută în 2002, prin care aceştia să poată beneficia de participarea gratuită la Atelierul de Creativitate şi de vizite urmate de lucru în sălile muzeului. În cadrul programului dorim să folosim arta şi educaţia non-formală (la care acesti copii au mai puţin acces) prin realizarea a mai multe tipuri de ateliere de creativitate în scopul dezvoltării creativităţii, însuşirii de abilităţi practice şi formării deprinderilor de relaţionare şi socializare.
Agape este iubirea de semeni, iubirea de frumos, iubirea de părinţi, iubirea de Dumnezeu, iubirea care dăruieşte, care aşteaptă, care însoţeşte, care binecuvântează. Iubirea care sporeşte, care adună, care uneşte. Vrem să dăruim acestor copii câte ceva din darurile muzeului şi ale culturii tradiţionale româneşti, vrem să le oferim posibilitatea şi puterea de a vedea şi a înţelege frumuseţea lumii ţăranului român.

Atelierele pe care le propunem:

Lecţii de etnologie, desen, pictură, cusături cu Ruxandra Grigorescu
Pornind de la pictura ţărănească văzută în sălile muzeului, copiii desenează şi pictează pe diverse suporturi (hârtie, pânză, lemn, sticlă, mic mobilier). După modele (izvoade), dar şi din imaginaţie, pofta de culoare vine văzând, lucrând, experimentând.
Număr de participanţi: maxim 15 copii / atelier cu vârsta între 6 şi 14 ani

Atelierul de teatru de animaţie (teatru de umbre) cu Beatrice Iordan
Propune apropierea copiilor de lumea poveştilor tradiţionale şi însuşirea unor tehnici de construit siluete specifice teatrului de umbre. Pe durata atelierului de teatru, participanţii vor fi ajutaţi să înţeleagă şi să deprindă arta mânuirii siluetelor, precum şi arta jocului actoricesc. Pornind de la câteva dintre personajele fantastice prezente în basme: Baba-Cloanţa, Muma-Pădurii, Făt-Frumos, Ileana-Cosânzeana şi Zmeul Zmeilor se vor realiza mici scenarii cărora le vom da viaţă într-o scurtă piesă de teatru.
Număr de participanţi 12 copii cu vârsta între 7 şi 18 ani.

Atelier de fotografie cu George Turliu
„La atelierul de fotografie învăţăm să mânuim aparatul de fotografiat. Acesta are două hăţuri şi două butoane. Primul este verde şi este foarte important pentru că de el depinde bunul mers al fotografierii artistice. Cel roşu nu este la fel de important, dar este mult mai frumos. Hăţurile sunt pentru strunirea aparatului. Aceasta tehnică străveche am învăţat-o de la un bătrân apaş, pe care l-am întâlnit la Babele, ţinea în mână un dagherotip şi prindea pe peliculă sufletul vântului.”
Număr de participanţi: 5 copii / atelier cu vârsta între 14 – 18 ani.

Atelierele se ţin în fiecare luni.



 


înapoi la pagina principală