Catre Tur Virtual
Atelierul de creativitate este un proiect al Muzeului Naţional al Ţăranului Român aflat în derulare încă din 2001. Irina Nicolau a avut ideea şi a susţinut organizarea unor ateliere de creativitate care să ofere o completare sau o alternativă la educaţia care se face în şcoli, prin care copiii dobândesc cunoştinţe despre sat, ţăran, obiceiuri; deprind abilităţi practice, dar mai ales li se stârneşte creativitatea şi creează cu mâinile lor diverse obiecte.
Atelierul de creativitate a pornit cu trei secţiuni: etnologie – poveşti – desen, cusături – ţesături şi modelaj în lut la care, în timp, s-au adăugat alte cîteva activităţi pentru copii: curs de fotografie, atelier de teatru de păpuşi şi construit păpuşi, ateliere de sunet şi meşteşug, ţesut la război, atelier de hîrtie manuală şi altele.
Atelierul de creativitate este structurat în patru programe diferite. Anual, există o sesiune în timpul anului şcolar la care copiii vin cu clasa, o altă sesiune în vacanţa de vară la care vin cu părinţii, acţiunea de 1 Iunie şi un program cu artişti invitaţi şi colaboratori care se suprapune cu primele.
Periodic se publică cele mai bune creaţii ale copiilor.

Atelierul de etnologie, desen, pictură cu Ruxandra Grigorescu

Pornind de la pictura ţărănească văzută în sălile muzeului, copiii desenează şi pictează pe diverse suporturi (hârtie, pânză, lemn, sticlă, mic mobilier). După modele (izvoade), dar şi din imaginaţie, pofta de culoare vine văzând, lucrând, experimentând. Atelierul e la dispoziţia elevilor (pe tot parcursul anului şcolar) şi a celor interesaţi (în timpul vacanţei mari). În timpul anului şcolar participarea la cursuri este colectivă (clase cu circa 20 de elevi sau grupe de grădiniţă), iar în timpul vacanţei de vară cursurile se ţin în iulie cu grupe de câte 10 - 15 copii (avînd două astfel de întîlniri pe săptămână).
Colaborările se fac cu şcoli, licee, grădiniţe şi fundaţii din Bucureşti, iar pe proiecte punctuale avem şi cursanţi elevi din sate aflate în proximitatea Bucureştiului.

Atelierul de cusături-ţesături cu Ruxandra Grigorescu şi Lidia Stareş

Cu ace, aţe, mărgele, lânuri şi paiete, nasturi, foarfeci şi tipare, la atelierul de croitorie, broderie şi ţesut se lucrează după informaţia bogată din muzeu sau după inspiraţie. Avem gherghef şi război de ţesut şi specialişti (meşteri şi artişti profesionişti). Participanţii sunt elevi, copii de grădiniţă şi liceeni. Grupele de lucru sunt de maxim 10 copii.

Atelierul de teatru cu Beatrice Iordan

Propune apropierea copiilor de lumea poveştilor tradiţionale, dar nu numai. Repertoriul cuprinde piese tradiţionale, cum au fost Lăzărelul (jucată în 2007) şi Vicleimul (jucată în 2006), texte aparţinînd repertoriului clasic, Romeo şi Julieta (jucată în cadrul festivalului de la Teatru de Operetă), Viaţa e frumoasă, (noiembrie 2009) şi Micul Prinţ (proiect în lucru), precum şi piese create de noi: O poveste cu umbre (jucată în martie 2010) şi Melcişorul cel grăbit (jucată în aprilie 2010).
Pe lîngă apropierea de text, acest atelier îşi propune însuşirea unor tehnici de construit păpuşi (specifice păpuşarilor profesionişti) şi a modalităţilor de construcţie a decorului specific piesei alese pentru a fi jucate şi se finalizează cu jucarea propriu-zisă a piesei de către micii actori. Pe durata atelierului de teatru participanţii vor fi ajutaţi să înţeleagă şi să deprindă arta mânuirii păpuşii, precum şi arta jocului actoricesc.
Atelierul de teatru este un atelier de lungă durată întinzându-se pe parcursul unui an şcolar. Vârsta minimă de participare este 8 ani. Numărul maxim de participanţi într-o grupă este de 10 copii.

Atelierul de construcţie scenografică cu Beatrice Iordan

Este continuarea atelierului de teatru, dar se desfăşoară doar în timpul vacanţelor de vară şi vizează însuşirea unor tehnici de realizare de măşti şi diferite tipuri de păpuşi (păpuşi pe sticlă, păpuşi pe linguri de lemn, păpuşi pe băţ, marionete, animăluţe din sârmă etc). Acest atelier presupune doar construcţia scenografică, nu şi tehnici de mânuire.
Vârsta minimă de participare - 7 ani. Numărul maxim de locuri într-o grupă este de 10 copii.

Atelier de fotografie cu George Turliu

La atelierul de fotografie învăţăm să mânuim aparatul de fotografiat. Acesta are două hăţuri şi două butoane. Primul este verde şi este foarte important pentru că de el depinde bunul mers al fotografierii artistice. Cel roşu nu este la fel de important, dar este mult mai frumos. Hăţurile sunt pentru strunirea aparatului. Aceasta tehnică străveche am învăţat-o de la un bătrân apaş, pe care l-am întâlnit la Babele, ţinea în mână un dagherotip şi prindea pe peliculă sufletul vântului.

Poveşti cu urechi de Călin Torsan

Experienţa de muzicant şi bucuria de a împărtăşi copiilor câte ceva din lucrurile pe care le-am aflat de-a lungul anilor despre peisajul sonor al lumii ţărăneşti, m-au făcut să coagulez mai multe idei în programul cursului Poveşti cu urechi.
Iniţial, alături de Ciprian Voicilă, coordonatorul proiectului Venim noi la voi! – un curs itinerant de etnologie –, am dezvoltat aceste cunoştinţe în faţa mai multor elevi de şcoală şi liceu din Bucureşti. Această iniţiativă a fost întâmpinată cu o curiozitate şi un interes pe care nu le-am fi bănuit la vremea respectivă.
Aşa se face că, după câţiva ani, am hotărât să reiau drumurile deschise atunci în ceea ce astăzi se numeşte Poveşti cu urechi, un periplu subiectiv, concret – folosesc exemplificări muzicale, colaborări cu alţi instrumentişti, ori măcar audiţii şi sugestii de audiţie –, prin lumea sunetelor tradiţionale. Întotdeauna, analiza comparată a similitudinilor urbane este o prioritate pentru mine, una menită să apropie informaţiile de limbajul copilăriei actuale.
Cursul conţine informaţii organologice, poveşti despre vestiţi lăutari, paralele cu muzicile altor popoare şi citate din literatura destinată copiilor, unele referindu-se strict la universul sonor.

Atelierul de ceramică

Funcţionează la Muzeu din 2001 sub forma modelajului în lut.
Din 2007 atelierul de ceramică, fiind cel mai solicitat de copii şi de părinţi, a început să fie ţinut şi de ceramişti sau meşteri olari invitaţi la muzeu. Colaborarea cu Asociaţia Gaspar, Baltasar şi Melchior la proiectul Lut Ars s-a materializat în ateliere foarte apreciate de copii la roata olarului, susţinute în fiecare an de 1 Iulie de meşterul olar din Piscu, Dumitru Constantin şi într-un cuptor de ars ceramică construit de acelaşi meşter în curtea muzeului. În septembrie-octombrie 2008; Karin Heyne, ceramistă şi fondatoare a unui atelier de creativitate în Dresda (şi care organizează şi susţine de 20 de ani cursuri de pictură, ceramică, tipărituri, serigrafie, lucru în lemn şi piatră pentru copii) a susţinut 10 ateliere pentru copii urmate de o ardere neagră. Atelierul de ceramică a fost susţinut de ceramista Monica Pădureţ.

Atelier de hârtie manuală cu Răzvan Supuran

Un proiect început din grijă, atenţie, conştientizare faţă de hârtie şi de meşteşugul care a făcut-o posibilă. Meşteşugul se învaţă şi se transmite mai departe. Aşa a început Atelierul de Carte. O idee s-a continuat cu o alta şi primele hârtii au început să apară: născute din vegetale sau renăscute din surorile lor reciclate. Copiii au fost primii curioşi şi “utilizatori” ai hârtiei manuale. Ei au descoperit că acuarelele se combină într-un fel anume pe hârtia asta groasă, ca o sugativă. Atelierul de Carte şi-a găsit firesc rădăcinile şi şi-a deschis porţile către lume (2008) prin cursuri de hârtie manuală, legătorie şi tipar manual la muzeu. Cele 4 întâlniri săptămânale urmează paşi întru “simpla” înţelegere a hârtiei: ce este şi cum se face hârtia manuală? Unde şi cum se intersectează hârtia cu alte inserţii? Ce alegi să aşterni şi să(-ţi) spui prin text şi imagine pe o hârtie făcută de tine?
Cursurile se finalizează cu o carte-obiect legată manual şi ştanţată pe copertă.

Ateliere cu Silviu Fologea

Vă propunem un nou atelier, de cusut păpuşi de pluş, interactiv, avînd în vedere succesul de care s-a bucurat cu mai multe ocazii, în care copiii au arătat multă curiozitate şi au fost gata să dea o mînă de ajutor la construirea propriilor jucării. Cu excepţia cusutului la maşină, ei participă nemijlocit la întregul proces de productie: alegerea tiparului, umplerea figurinelor cu vatelină, colorarea lor (atunci cînd materialul principal este unul alb), fixarea ochilor şi a altor accesorii care vor fi folosite.

Informaţii suplimentare la 021 317 96 59

Căsuţa din poveşti

MŢR şi Atelierul de carte


Fără mistrie. Numai apă şi hârtie.


Muzeul Ţăranului Român şi Atelierul de Carte, în parteneriat cu asociaţia MaiMultVerde construiesc prima casă din hârtie în perioada 21 aprilie – 25 august. Proiectul, sprijinit de Ambasada Franţei în România, Raiffeisen Bank şi Farmexim S.A., propune un program de educare, de informare şi de aplicare practică privind deşeurile de hârtie. Pornind de la reciclarea hârtiei, trecând prin tainele facerii şi reţetelor meşteşugăreşti, se face prima casă de dimensiuni reduse din hârtie turnată manual.

Pentru căsuţă se va folosi o tonă de deşeuri de hârtie. Astfel, hârtia reciclată manual poate fi unul dintre cele mai accesibile materiale de construcţie. Materia primă va fi obţinută prin prepararea fibrelor de celuloză după reţete tradiţionale.

Turnarea cărămizilor, a stâlpilor, grinzilor şi acoperişului se va face exclusiv mecanic, prin presarea stratificată. Această tehnică unică şi inedită de presare conduce la creşterea rezistenţei. Componentele vor fi unite, la final, prin folosirea pastei de hârtie ca mortar. La uscare, materialele stratificate şi mortarul vor forma o masă compactă, complet integrată.

Casa din hârtie se va construi în Atelierul de Carte din Muzeul Ţăranului Român. În paralel cu etapele construcţiei, în Atelier se vor ţine workshop-uri educaţionale gratuite, prin care copiii, studenţii şi publicul larg interacţionează cu un meşteşug străvechi – facerea de hârtie manuală, învaţă cum să reutilizeze deşeurile de hârtie şi devin observatorii direcţi ai ridicării căsuţei. Workshop-urile se ţin în perioada 12 mai – 18 august, în fiecare miercuri între 10:00 – 14:00 şi sâmbătă între 15:00 – 17:00.

Cine vrea să dea o mână de ajutor este invitat să recicleze hârtia la Muzeul Ţăranului Român. Cine vrea să dea două mâini de ajutor, se poate implica direct în ridicarea casei pe toată durata proiectului.

Dacă un obiect aparent neînsufleţit, cum e hârtia, se poate reinventa, în folosul naturii, este timpul ca şi oamenii să conştientizeze că pot schimba ceva în privinţa mediului înconjurător, începând cu simplu gest de aruncare a hârtiei la coş.

Răzvan Supuran, Hârtier, Atelierul de Carte, Muzeul Ţăranului Român
„În timpul cursului ţinut la muzeu, i-am întrebat pe copii: unde pleacă toate casele pe care le desenaţi pe hârtie?
În mai multe colţuri ale lumii s-a încercat folosirea hârtiei ca material de lucru. Unele proiecte au reuşit, însă nicăieri hârtia nu a fost turnată ca structură în volum.
Căsuţa din poveşti este prima de acest fel din istoria construcţiilor. Ideea aparţine unui copil.”

Corina Vasile, Director Relaţii Publice, Raiffeisen Bank
„Am ales să susţinem acest proiect pentru polivalenţa sa. El îmbină cu succes creaţia artistică, responsabilizarea faţă de mediul înconjurător şi voluntariatul, aducând în atenţia publică meşteşuguri ce nu ar trebui uitate. Pentru publicul din România este un exemplu de bună practică pentru că a adus împreună pentru un scop comun instituţii de stat, companii şi organizaţii non guvernamentale. Ne dorim ca această căsuţă de hârtie să reprezinte un punct de reper pentru alte proiecte de acest gen."

Ovidiu Buluc, Director General, Farmexim S.A.
“Farmexim este un membru activ al comunităţii şi susţinem cu inima deschisă o serie de proiecte sociale destinate copiilor, educaţiei, artei sau mediului. Avem parteneriate constante cu diverse organizaţii non-guvernamentale, dar ne implicăm şi în acţiuni punctuale, menite să contribuie eficient la îmbunătăţirea vieţii şi condiţiei oamenilor. Iar acest proiect, iniţiat de Muzeul Ţăranului Român şi Atelierul de Carte, ne-a convins din prima clipă că merită tot suportul nostru, pentru că, deşi poate părea o joacă de copii, aduce în prim plan o problemă reală a societăţii noastre, propunându-şi să informeze şi să educe în acelaşi timp. Şi am convingerea că va fi un real succes!”





Atelierul de Carte (http://atelieruldecarte.blogspot.com) este un proiect demarat în anul 2002 de Răzvan Supuran pentru revitalizarea şi conservarea unui meşteşug ce stă la fundamentul culturii universale, pentru promovarea unui tip de cultură originară, pentru o bibliotecă publică realizată tradiţional. În 2005, Atelierul de carte se mută la Bucureşti şi participă la diferite evenimente: expoziţii, târgurii, licitaţii. Într-un continuu iureş al creaţiei, Răzvan experimentează tehnici de instalaţie şi colaj între hârtia manuală şi alte tipuri de materiale (lemn, fier, pânză etc.) şi definitivează reţete pentru sculptură, mulaj şi turnare. Din 2008, Atelierul de carte începe parteneriatul cu Muzeul Ţăranului Român: integrarea hârtiei manuale în sala Hrana (proiectul Horia Bernea), pornirea seriilor de cursuri de hârtie manuală, legătorie şi tipar manual, decorarea cabinei de proiecţie cu hârtie manuală şi lemn.

Asociaţia MaiMultVerde (www.maimultverde.ro), organizaţie neguvernamentală, nonprofit şi de protecţie a mediului, are misiunea de a construi o nouă cultură a voluntariatului pentru mediu în România. În primii doi ani de funcţionare, 2008 şi 2009, MaiMultVerde a lucrat cu peste 11.000 de voluntari, a plantat 383.700 puieţi, a strâns 262 de tone de deşeuri, a deschis primul centru de închiriat biciclete din Bucureşti, Cicloteque, a derulat două campanii naţionale de informare şi educaţie şi a organizat prima gală de strângere de fonduri pentru proiecte de mediu, Gala Verde. Bugetul MaiMultVerde în primii doi ani a depăşit 1.800.000 de euro. Fondurile au fost obţinute din sponsorizări oferite de marile companii din România. În prezent, platforma on-line de voluntari MaiMultVerde are peste 6.000 de membri.


Raiffeisen Bank susţine proiecte de responsabilitate comunitară în cinci direcţii strategice: artă şi cultură, educaţie, mediu, sport şi social. Aşa cum o spune şi sloganul, "Reuşim împreună!" este cea mai importantă valoare a noastră. Credem că succesul nostru este strâns legat de bunăstarea comunităţii în care ne desfăşurăm activitatea. În domeniul artă&cultură ne propunem să susţinem şi să promovăm proiecte ale artiştilor români.


Farmexim S.A. este prima companie de import şi distribuţie de medicamente înfiinţată în România, în anul 1990. Cu profesionalism şi implicare, organizaţia şi-a consolidat, de-a lungul timpului, parteneriate strategice cu peste 250 de furnizori locali şi externi, asigurând necesarul de medicamente, dintr-un un portofoliu de peste 5.000 de produse, unui număr de aproximativ 3.500 de farmacii şi 350 de spitale, din întreaga ţară. Compania deţine una dintre cele mai performante reţele naţionale de distribuţie, toate cele 11 depozite regionale, precum şi depozitul central din Bucureşti funcţionând în conformitate cu standardele internaţionale Good Distribution Practice, iar livrarea medicamentelor fiind asigurată, cu promptitudine, de cele peste 100 de autoutilitare din modernul parc auto. Organizaţia a înregistrat, la finalul lui 2009, o cifră de afaceri de 170 de milioane de Euro, fiind astfel în topul celor mai importante 4 companii de profil din România, cu o cotă de piaţă de aproximativ 8%, pe segmental retail. La aniversarea primilor 20 de ani de performanţă, FARMEXIM îşi asumă continuarea misiunii de a împlini aspiraţia oamenilor la o viaţă mai sănătoasă, prin servicii de înaltă calitate, respect, profesionalism şi implicare în comunitate.





înapoi la pagina principală