Catre Tur Virtual
Atelierul de creativitate este un proiect al Muzeului Naţional al Ţăranului Român aflat în derulare încă din 2001. Irina Nicolau a avut ideea şi a susţinut organizarea unor ateliere de creativitate care să ofere o completare sau o alternativă la educaţia care se face în şcoli, prin care copiii dobândesc cunoştinţe despre sat, ţăran, obiceiuri; deprind abilităţi practice, dar mai ales li se stârneşte creativitatea şi creează cu mâinile lor diverse obiecte.
Atelierul de creativitate a pornit cu trei secţiuni: etnologie – poveşti – desen, cusături – ţesături şi modelaj în lut la care, în timp, s-au adăugat alte cîteva activităţi pentru copii: curs de fotografie, atelier de teatru de păpuşi şi construit păpuşi, ateliere de sunet şi meşteşug, ţesut la război, atelier de hîrtie manuală şi altele.
Atelierul de creativitate este structurat în patru programe diferite. Anual, există o sesiune în timpul anului şcolar la care copiii vin cu clasa, o altă sesiune în vacanţa de vară la care vin cu părinţii, acţiunea de 1 Iunie şi un program cu artişti invitaţi şi colaboratori care se suprapune cu primele.
Periodic se publică cele mai bune creaţii ale copiilor.

Atelierul de etnologie, desen, pictură cu Ruxandra Grigorescu

Pornind de la pictura ţărănească văzută în sălile muzeului, copiii desenează şi pictează pe diverse suporturi (hârtie, pânză, lemn, sticlă, mic mobilier). După modele (izvoade), dar şi din imaginaţie, pofta de culoare vine văzând, lucrând, experimentând. Atelierul e la dispoziţia elevilor (pe tot parcursul anului şcolar) şi a celor interesaţi (în timpul vacanţei mari). În timpul anului şcolar participarea la cursuri este colectivă (clase cu circa 20 de elevi sau grupe de grădiniţă), iar în timpul vacanţei de vară cursurile se ţin în iulie cu grupe de câte 10 - 15 copii (avînd două astfel de întîlniri pe săptămână).
Colaborările se fac cu şcoli, licee, grădiniţe şi fundaţii din Bucureşti, iar pe proiecte punctuale avem şi cursanţi elevi din sate aflate în proximitatea Bucureştiului.

Atelierul de cusături-ţesături cu Ruxandra Grigorescu şi Lidia Stareş

Cu ace, aţe, mărgele, lânuri şi paiete, nasturi, foarfeci şi tipare, la atelierul de croitorie, broderie şi ţesut se lucrează după informaţia bogată din muzeu sau după inspiraţie. Avem gherghef şi război de ţesut şi specialişti (meşteri şi artişti profesionişti). Participanţii sunt elevi, copii de grădiniţă şi liceeni. Grupele de lucru sunt de maxim 10 copii.

Atelierul de teatru cu Beatrice Iordan

Propune apropierea copiilor de lumea poveştilor tradiţionale, dar nu numai. Repertoriul cuprinde piese tradiţionale, cum au fost Lăzărelul (jucată în 2007) şi Vicleimul (jucată în 2006), texte aparţinînd repertoriului clasic, Romeo şi Julieta (jucată în cadrul festivalului de la Teatru de Operetă), Viaţa e frumoasă, (noiembrie 2009) şi Micul Prinţ (proiect în lucru), precum şi piese create de noi: O poveste cu umbre (jucată în martie 2010) şi Melcişorul cel grăbit (jucată în aprilie 2010).
Pe lîngă apropierea de text, acest atelier îşi propune însuşirea unor tehnici de construit păpuşi (specifice păpuşarilor profesionişti) şi a modalităţilor de construcţie a decorului specific piesei alese pentru a fi jucate şi se finalizează cu jucarea propriu-zisă a piesei de către micii actori. Pe durata atelierului de teatru participanţii vor fi ajutaţi să înţeleagă şi să deprindă arta mânuirii păpuşii, precum şi arta jocului actoricesc.
Atelierul de teatru este un atelier de lungă durată întinzându-se pe parcursul unui an şcolar. Vârsta minimă de participare este 8 ani. Numărul maxim de participanţi într-o grupă este de 10 copii.

Atelierul de construcţie scenografică cu Beatrice Iordan

Este continuarea atelierului de teatru, dar se desfăşoară doar în timpul vacanţelor de vară şi vizează însuşirea unor tehnici de realizare de măşti şi diferite tipuri de păpuşi (păpuşi pe sticlă, păpuşi pe linguri de lemn, păpuşi pe băţ, marionete, animăluţe din sârmă etc). Acest atelier presupune doar construcţia scenografică, nu şi tehnici de mânuire.
Vârsta minimă de participare - 7 ani. Numărul maxim de locuri într-o grupă este de 10 copii.

Atelier de fotografie cu George Turliu

La atelierul de fotografie învăţăm să mânuim aparatul de fotografiat. Acesta are două hăţuri şi două butoane. Primul este verde şi este foarte important pentru că de el depinde bunul mers al fotografierii artistice. Cel roşu nu este la fel de important, dar este mult mai frumos. Hăţurile sunt pentru strunirea aparatului. Aceasta tehnică străveche am învăţat-o de la un bătrân apaş, pe care l-am întâlnit la Babele, ţinea în mână un dagherotip şi prindea pe peliculă sufletul vântului.

Poveşti cu urechi de Călin Torsan

Experienţa de muzicant şi bucuria de a împărtăşi copiilor câte ceva din lucrurile pe care le-am aflat de-a lungul anilor despre peisajul sonor al lumii ţărăneşti, m-au făcut să coagulez mai multe idei în programul cursului Poveşti cu urechi.
Iniţial, alături de Ciprian Voicilă, coordonatorul proiectului Venim noi la voi! – un curs itinerant de etnologie –, am dezvoltat aceste cunoştinţe în faţa mai multor elevi de şcoală şi liceu din Bucureşti. Această iniţiativă a fost întâmpinată cu o curiozitate şi un interes pe care nu le-am fi bănuit la vremea respectivă.
Aşa se face că, după câţiva ani, am hotărât să reiau drumurile deschise atunci în ceea ce astăzi se numeşte Poveşti cu urechi, un periplu subiectiv, concret – folosesc exemplificări muzicale, colaborări cu alţi instrumentişti, ori măcar audiţii şi sugestii de audiţie –, prin lumea sunetelor tradiţionale. Întotdeauna, analiza comparată a similitudinilor urbane este o prioritate pentru mine, una menită să apropie informaţiile de limbajul copilăriei actuale.
Cursul conţine informaţii organologice, poveşti despre vestiţi lăutari, paralele cu muzicile altor popoare şi citate din literatura destinată copiilor, unele referindu-se strict la universul sonor.

Atelierul de ceramică

Funcţionează la Muzeu din 2001 sub forma modelajului în lut.
Din 2007 atelierul de ceramică, fiind cel mai solicitat de copii şi de părinţi, a început să fie ţinut şi de ceramişti sau meşteri olari invitaţi la muzeu. Colaborarea cu Asociaţia Gaspar, Baltasar şi Melchior la proiectul Lut Ars s-a materializat în ateliere foarte apreciate de copii la roata olarului, susţinute în fiecare an de 1 Iulie de meşterul olar din Piscu, Dumitru Constantin şi într-un cuptor de ars ceramică construit de acelaşi meşter în curtea muzeului. În septembrie-octombrie 2008; Karin Heyne, ceramistă şi fondatoare a unui atelier de creativitate în Dresda (şi care organizează şi susţine de 20 de ani cursuri de pictură, ceramică, tipărituri, serigrafie, lucru în lemn şi piatră pentru copii) a susţinut 10 ateliere pentru copii urmate de o ardere neagră. Atelierul de ceramică a fost susţinut de ceramista Monica Pădureţ.

Atelier de hârtie manuală cu Răzvan Supuran

Un proiect început din grijă, atenţie, conştientizare faţă de hârtie şi de meşteşugul care a făcut-o posibilă. Meşteşugul se învaţă şi se transmite mai departe. Aşa a început Atelierul de Carte. O idee s-a continuat cu o alta şi primele hârtii au început să apară: născute din vegetale sau renăscute din surorile lor reciclate. Copiii au fost primii curioşi şi “utilizatori” ai hârtiei manuale. Ei au descoperit că acuarelele se combină într-un fel anume pe hârtia asta groasă, ca o sugativă. Atelierul de Carte şi-a găsit firesc rădăcinile şi şi-a deschis porţile către lume (2008) prin cursuri de hârtie manuală, legătorie şi tipar manual la muzeu. Cele 4 întâlniri săptămânale urmează paşi întru “simpla” înţelegere a hârtiei: ce este şi cum se face hârtia manuală? Unde şi cum se intersectează hârtia cu alte inserţii? Ce alegi să aşterni şi să(-ţi) spui prin text şi imagine pe o hârtie făcută de tine?
Cursurile se finalizează cu o carte-obiect legată manual şi ştanţată pe copertă.

Ateliere cu Silviu Fologea

Vă propunem un nou atelier, de cusut păpuşi de pluş, interactiv, avînd în vedere succesul de care s-a bucurat cu mai multe ocazii, în care copiii au arătat multă curiozitate şi au fost gata să dea o mînă de ajutor la construirea propriilor jucării. Cu excepţia cusutului la maşină, ei participă nemijlocit la întregul proces de productie: alegerea tiparului, umplerea figurinelor cu vatelină, colorarea lor (atunci cînd materialul principal este unul alb), fixarea ochilor şi a altor accesorii care vor fi folosite.

Informaţii suplimentare la 021 317 96 59

MARTOR 17/2012




Call for Papers
MARTOR 17/2012
The Romanian Peasant Museum Anthropology Review

 

The Romanian Peasant Museum is seeking contributions for its annual review Martor. The Martor review is a peer reviewed academic journal established in 1996, with a focus on cultural and visual anthropology, ethnology and museology. Some of its earlier issues can be read here: http://martor.memoria.ro/?location=archive&action=details&id=6

The theme of Martor 17/2012 issue is Everyday life under communism. History, memory, oblivion. The setting-up of the communist regime in the countries from Central and South-Eastern Europe determined dynamic social relations and deep changes.
Displacement of people from village to town, the changing of property regime through nationalization and collectivization measures imposed new forms of habitat, of group cohabitation, and also the survival of old, traditional techniques and behavior.(D. Kideckel, 2006; T.Slama-Cazacu, 2004:110-117). The changes in the cultural area were also very serious. A new elite emerged while the old elite was adapted itself to new contexts. (A. Neculau, 2004:87-109). The survival strategies and successful accession to high positions in the system were very different for both individuals and groups.
Everyday life under communism. History, memory, oblivion aims to examine the social dynamics which occurred with the establishment of the totalitarian regime, personal and group reactions, from the rebellion and resistance to voluntary servitude, absurd and grotesque practices culminating (for Romania) with the establishment of the personality cult of Nicolae Ceausescu.
First of all, this issue should be a visitation of the recent past starting with biographies, life stories history of life, different stories, documents, memories in order to understand not only the social practices and representations, the forms of symbolic production and reproduction of hierarchies but also the various relations of power (Al.F.Platon, 2004: 25-34).
The call is addressed to specialists in different areas of social and human sciences who are interested in the everyday life under communism, the relation between memory and identity respectively between memory and history.
The articles may approach the following issues, but also other kindred subjects as well:

1. Survival and success strategies, infiltration in the system, access to resources, positions, privileges. 2. Private and public in personal experiences.
3. Status and social roles (child vs. pupil, member of the Union of Communist Youth; woman, mother, wife vs. worker (or intellectual, clerk) and party member, possibly activist: man, father, husband vs. worker…
4. Community life (in village/in town), neighbors and neighborhoods.
5. Household, house role in the establishment of family life and social affirmation, the house as a vector to assert one’s personality, relation of the former owners with the dwellers of nationalized houses.
6. Organizational system in communism: trade unions, organizations of women, pupils, students, and other other political organizations and associations.
7. Work in the socialist system.
8. Free time and the official organization of entertainment.
9. Socialist economy, informal economy generated by penury in ‘80s (for Romania)
10. Religion and ideology, family celebrations and compelling celebrations.
11. The school and the educational system.
12. The medical system, life and death in Romanian hospitals.
13. Everyday life in political propaganda; the role of the family, husband, wife and children and youngster in official documents.
14. Legislation concerning family, the medical system, the educational system.
15. Recollection strategies, representations, exhibitions, museums, events, places of memory;
16. Life course; biographies marked by the regime, lineated, ambivalent, perverse etc

We are expecting texts, in either English or French or Romanian (which we shall translate for publication) of 35.000 to 60.000 characters (with spaces) by May 1th, 2012. High quality images supporting the argument are a plus in the selection process. We encourage early submission in the form of abstracts and expressions of interest.

Please e-mail your submissions and any inquiries (e.g. editorial guidelines) to Mihai Gheorghiu (mihaigheorghiu@gmail.com), Maria Mateoniu (mariamateoniu@hotmail.com) and Simina Badica (siminarb@gmail.com).


Appel à publication 
MARTOR 17/2012
Revue d’anthropologie du Musée du Paysan Roumain



Le Musée du Paysan Roumain est à la recherche de contributions pour son nouveau numéro de la revue Martor. Martor est une revue académique fondée en 1996, qui s’intéresse à l’anthropologie sociale et à la muséologie. Pour plus d’informations, vous pouvez consulter le site web de la revue : http://martor.memoria.ro/?location=archive&action=details&id=6

Le thème du prochain numéro Martor 17/2012 est La vie quotidienne pendant le communisme. Histoire, mémoire, oubli. L’instauration du régime communiste, dans les pays d’Europe Centrale et du Sud-Est, a déterminé des rapports sociaux parmi les plus dynamiques et profonds. La migration de la population du village vers la ville, le changement du régime de la propriété, par les mesures de nationalisation et de collectivisation, ont imposé des formes nouvelles d’habitat et de vie, et la survivance, en même temps, de certaines pratiques anciennes, « traditionnelles » (D. Kideckel, 2006; T. Slama-Cazacu, 2004: 110-117). Au niveau culturel, les changements ont été, aussi, très importants à cause de l’apparition d’une élite nouvelle et de la disparition de l’élite ancienne ou/et par l’adaptation de cette dernière aux nouveaux contextes (A. Neculau, 2004: 87-109). Les stratégies de la survivance, mais aussi les stratégies de la réussite, de l’accès aux fonctions du haut niveau, dans le système, ont été extrêmement diverses, autant pour les individus que pour les groups.
La vie quotidienne pendant le communisme. Histoire, mémoire, oubli propose une réflexion sur la dynamique sociale survenue, une fois le régime totalitaire instauré, une réflexion sur les réactions individuelles et collectives, de la révolte, la résistance jusqu’à la servitude volontaire ; des pratiques absurdes et grotesques qui, dans le cas de la Roumanie, ont atteint des sommets pendant la dictature de Nicolae Ceausescu.
Ce numéro devrait être, une occasion de « revisiter » le passé récent à partir de l’analyse des biographies, des récits de vie, des documents et des mémoires, afin de mieux comprendre à la fois les formes de la reproduction symboliques des hiérarchies et les rapports de pouvoir (Al. F. Platon, 2004: 25-34).
L’appel s’adresse aux scientifiques des divers domaines des sciences sociales et humanistes qui s’intéressent à la vie quotidienne pendant le communisme, au rapport entre la mémoire et l’identité, et entre la mémoire et l’histoire.
Les problèmes qui pourraient être abordés sont les suivants, sans exclure les autres sujets liés au thème qui sont les bien venus:

1. Les stratégies de la survivance et les stratégies de la réussite ; l’accès aux ressources, aux fonctions et aux privilèges;
2. Le privé et le public dans les expériences personnelles;
3. Les rôles et les états sociaux (entre le public et le privé) : enfant versus élève et membre des organisations des pionniers et de l’Union des jeunes communistes (UTC) ; femme, mère, épouse versus ouvrière (ou intellectuelle, fonctionnaire etc.), membre du Parti, ou/et activiste ; homme, père, époux versus ouvrier...
4. La vie communautaire (à la campagne, dans la ville) ; les voisins et les voisinages ;
5. L’habitat et l’habitation ; le rôle de la maison dans le processus d’affirmation sociale ; la maison comme l’image de soi ; les relations entre les anciens propriétaires et leurs colocataires, dans le cas des habitats nationalisés ;
6. Le système d’organisation : syndicats, organisations du parti, des femmes, des jeunes, des pionniers, des enfants de l’école maternelle (şoimii patriei) ;
7. Le travail dans le système socialiste ;
8. Les loisirs ;
9. L’économie socialiste ; l’économie informelle, générée par la pénurie alimentaire des années 1980;
10. La religion et l’idéologie ; les fêtes familiales et les fêtes publiques (imposées) ;
11. L’école et le système éducatif ;
12. Le système médical ;
13. La vie quotidienne dans la propagande du parti ; le rôle de la famille, de l’homme, de la femme et de l’enfant dans les documents officiels ;
14. La législation de la famille, du système médical, du système éducatif etc. ;
15. Les stratégies de la remémoration ; les formes de réactualisation de la mémoire de la vie quotidienne pendant le communisme; représentations, expositions, musées, événements, lieux de mémoire ; de la mémoire corporelle à la mémoire des lieux ;
16. Les trajectoires de vie ; biographies marquées du régime, linéaires, perverses, ambivalentes etc. ;

Les textes doivent être rédigés en français, en anglais ou en roumain. Le nombre de signes peut varier entre 35000 et 60 000. La date limite pour la soumission des textes est le 1er mai 2012. Les images de haute qualité doivent être accompagnes d’une description et du nom de l’auteur du cliché.

Nous vous prions d’envoyer vos propositions, vos textes et toute question concernant le thème et les conditions de publication à Maria Mateoniu (mariamateoniu@hotmail.com), Mihai Gheorghiu (mihaigheorghiu@gmail.com) et Simina Badica (siminarb@gmail.com).
   

 




înapoi la pagina principală