Catre Tur Virtual

Muzeul Naţional al Ţăranului Român are din anul 2007 o editură proprie, Martor. Dar, încă din 1991, editarea unor publicaţii într-un stil propriu, mai aproape de conceptul de carte-obiect, a fost una dintre activităţile prioritare ale muzeului. Sub semnăturile cercetătorilor şi muzeografilor noştri au apărut numeroase titluri. Unele ediţii s-au epuizat rapid, altele pot fi încă găsite la librăria muzeului: carte de specialitate (etnologie şi folclor, antropologie, sociologie, muzeologie), publicaţii bibliofile în ediţii limitate, cărţi-album, reviste, calendare, foi, pliante, mape, afişe, agende. Revista anuală de antropologie şi muzeologie, Martor, publicaţie ajunsă la numărul 12, pune în dezbatere în fiecare număr problemele actuale din domeniu şi experimentele noastre muzeografice.

Istorisiri armene. De la Ararat la Strada Armenească




24 aprilie – 24 mai 2015, Sala Irina Nicolau


Cine nu a auzit de Hanul lui Manuc sau de Muzeul Zambaccian, de Ion Vodă cel Viteaz, de Ana Aslan, de Theodor Aman, de Garabet Ibrăileanu, de Spiru Haret, de Mihail Jora, de Anda Călugăreanu, de David Ohanesian sau de Harry Tavitian?

Ce justifică alăturarea lor în aceeași frază? Rădăcinile vechi armenești.
De la poalele Muntelui Ararat, aflat astăzi pe teritoriul Turciei, până pe „ulița armenească”, prezentă încă în spațiul sau doar în memoria afectivă a multor târguri și orașe din România, armenii au bătut drumuri întortocheate, au pătimit și au construit mult.

Biserica Armenească, orașele Gherla și Dumbrăveni, bisericile de piatră ale Sucevei, minunate construcții arhitecturale în orașele Moldovei, ale Transilvaniei, din București, Brăila sau Constanța sunt doar câteva dintre urmele lăsate de prezența armenilor printre noi, atestată încă din vremea formării principatelor românești. Armenii au dat României, de-a lungul timpului, personalități de seamă, și multe dintre ele ne marchează viața publică contemporană.

Nu mulți ajungem să îi întâlnim și foarte puțini reușim să îi cunoaștem și să înțelegem ce definește comunitățile de armeni din România. Comunități puternice și active, în continuă mișcare, asumându-și plenar o identitate istorică și culturală clară, vie și răspicat afirmată în pofida vicisitudinilor unei istorii puțin îngăduitoare cu această etnie.

Printre cele mai interesante culturi-diasporă din Europa, îmbinând valorile culturale ale Orientului cu cele ale Occidentului, armenii au dus cu ei, oriunde au ajuns, credința creștină, negoțul, arta țesutului covoarelor, secretul prelucrării pieilor de capră (cordovan), ghiudemul și pastrama, dar și lavashul sau supa de urechiușe. Armenii poartă cu ei și răni deschise de o istorie care le-a fost ostilă și care i-a mânat, secole de-a rândul, să pribegească în lumea largă. Cea mai dureroasă dintre ele este legată de masacrele din 1915, comemorate în acest an, la 24 aprilie.

Muzeul Național al Țăranului Român vă propune o incursiune în intimitatea culturală a armenilor de pe teritoriul României, printr-o serie de evenimente subsumate acestei comemorări:

1. Vernisajul expoziției Istorisiri armene. De la Ararat la Strada Armenească, cu participarea fotojurnalistei Andreea Tănase / Sala Irina Nicolau, vineri, 24 aprilie, ora 16.30.
Expoziția va fi deschisă în perioada 24 aprilie – 24 mai 2015, de marți până duminică, orele 10 – 18.

2. Concert: recital al artistului armean Artur Shahnazarian / Studioul Horia Bernea, vineri, 24 aprilie, ora 17.30.

Născut în anul 1958, în Armenia, Artur Shahnazarian este absolvent al Facultății de Compoziție, Dirijat și Muzicologie a Conservatorului de Stat din Erevan și membru în comitetul director al Uniunii Compozitorilor din Armenia. A cules numeroase mostre de folclor armean și, cu sprijinul Cultural Renaissance și lucrând cu mai mulți artiști, a înregistrat Fondul de Aur al muzicii monodice populare și bisericești din Armenia (350 de cântece populare, 80 de melodii instrumentale, 80 de cântece bisericești).
A susținut concerte-prelegeri în România, Ungaria, SUA, Franța, Germania, Danemarca și Norvegia.
A publicat multe lucrări științifice despre notația muzicală armenească din perioada medievală – sistemul khaz, culturologie, etnologie, folclor și educație.
Printre compozițiile sale muzicale se regăsesc aranjamente muzicale pentru voce, poemul muzical pentru voce Zanghi, compoziții pentru pian și voce, cantata pe motive medievale armenești, ritualul precreștin Navasard pentru orchestră și voce, lucrări pentru pian, muzică corală pe motivele poemului lui Grigor Narekatsi, compoziții pentru orchestră de coarde, cvintetul cu pian, sextetul cu pian, opera-balet David din Sasun, diverse compoziții pentru cor. Este unul dintre cei mai buni cunoscători ai vieții și activității lui Komitas (pe numele său laic Șogomon Șogomonian), cleric, etnomuzicolog, compozitor, aranjor și interpret care a trăit între 1869 - 1935 și este considerat îndeobște fondatorul școlii naționale de muzică armeană.

3. Lansarea albumului de fotografie Armenians in Romania. The Stories of the People Close to Us de Andreea Tănase / Clubul Țăranului, vineri, 8 mai, ora 18.

4. Proiecție de film: Armenopolis, suflet armenesc, regizor Florin Kevorkian / Studioul Horia Bernea, vineri, 8 mai, ora 19.

5. Bazar armenesc și expoziția de fotografie Educația armenească occidentală / în curtea interioară, în perioada 22 - 24 mai, orele 10 – 18.

6. Atelier de caligrafie armeană pentru copii și tineri / Școala Satului, sâmbătă, 23 mai, ora 11.

7. Proiecție de film: Armenia – The Land of Noah și From Ararat to Europe / Studioul Horia Bernea, sâmbătă, 23 mai, ora 12.

Parteneri:
Uniunea Armenilor din România
Ambasada Armeniei în România
Asociația Muzeul Armean
Arhiepiscopia Bisericii Armene în România
Parohia Armeano-Catolică Gherla


 


înapoi la pagina principală