To Virtual Tour
Lucrare colectivă, adesea anonimă, bisericile de lemn sunt o reflectare a condiţiilor socio-economice şi istorice, o convingătoare demonstraţie de continuitate a unei vieţi spirituale de veche tradiţie. Ele sunt documente de certă autenticitate nu numai prin elementele înfăţişării lor, ce reflectă unitatea poporului român, ci şi prin rolul pe care l-au împlinit în viaţa românilor transilvăneni: tribună naţională, şcoală, aşezământ de cultură şi artă, realităţi al căror sens se împleteşte armonios cu atributul lor de ctitorie a obştii.

Cu alte cuvinte, bisericile de lemn reprezintă o realitate definitorie pentru geografia spirituală a poporului român de pretutindeni.

Bisericile de lemn oglindesc fără echivoc unitatea românească, argumentând pe deplin afirmaţia marelui istoric Nicolae Iorga: "creaţiunea multilaterală a poporului nostru este aceeaşi peste toate provinciile" ele fiind în acelaşi timp o mărturie convingătoare "că românii s-au aflat pretutindeni acasă în marele spaţiu carpatic şi că din nefericire chiar şi în vremurile moderne, procesul de răşluire a posesiunilor strămoşeşti şi de deznaţionalizare s-a săvârşit în dauna poporului nostru".

Dintre aspectele istorice pentru care biserica de lemn se instituie în martor ocular îl subliniem pe acela privind procesul etnic intervenit în aşezările transilvănene în condiţiile istorice date. Sărăciţi, lipsiţi de drepturi şi de posibilitatea întreţinerii unei şcoli proprii, în urma unei îndelungate rezistenţe, au fost fie deznaţionalizaţi, fie alungaţi de pe glia străbună.

Pentru românii din satele de pe Mureş, Arieş şi Târnave bisericile de lemn sunt martori ai consecinţelor grave ale acţiunilor de deznaţionalizare la care au fost supuşi, însoţite adesea şi de persecuţii religioase. De aceea ei vedeau în lăcaşurile religioase de lemn şi însemne ale speranţei de eliberare naţională.

Privind situaţia sub acest aspect, putem înţelege remarcabila valoare a bisericilor de pe Mureş: de la Porumbeni, în al cărui lemn se păstrează slova secolului al XVI-lea, a aceleia de la Văleni (fosta Oaia), ridicată în 1695 - 1696, sub protopopul Toader "cu îndemnarea şi toată cheltuiala satului", a aceleia de la Păcureni sau a aceleia de la Valea (fostă Iobăgeni), ridicată din temelie "de cinstiţii săteni, în locul celei risipite", a aceleia de la Sântandrei - Miercurea Nirajului.

Bisericile de lemn au adus, din adâncul istoriei, sisteme constructive, tipuri de plan, modele decorative, elemente care le-au conferit atributul de documente ale plămădirii, ale existenţei şi dăinuirii poporului român, ale spiritului său creator.

Fiind creaţie ţărănească, au multe trăsături comune cu casa tradiţională: dimensiuni apropiate de cele ale casei, sunt construite din aceeaşi materie primă (lemnul), în aceleaşi tehnici (de tipul "blokbau" sau "în cununi"). În ceea ce priveşte planul de construcţie, bisericile de lemn (ca şi a bisericile de zid) cuprinde: pronaosul, naosul şi altarul, dispuse pe axul longitudinal al construcţiei la care, în unele cazuri, se adaugă pridvorul sau prispa (aşa cum se întâlneşte mai ales în Transilvania şi uneori şi în Oltenia, Muntenia sau Moldova). Aceste monumente au o unitate arhitectonică remarcabilă în care ştiinţa folosirii spaţiului se manifestă în linii şi volume ce exprimă forţă şi graţie, îndrăzneală, dar şi echilibru, măsură.

Decorul bisericilor de lemn este şi el asemănător cu acela al caselor ţărăneşti (începând cu masivele tălpi de lemn ale căror căpătâie sunt fasonate adesea în forma unui cap de cal stilizat şi până la căpătâiele căpriorilor ce susţin streaşina acoperişului surprindem desfăşurarea aceluiaşi sistem ornamental). Astfel, alături de motivele liniare şi compoziţiile geometrice (romburi, cercuri, rozete) întâlnim motive vegetale (flori, vrejul, arbori) realizate prin crestare sau pictate în policromie. Decorul legat de simbolistica religioasă, aproape totdeauna pictural (chipuri de sfinţi, îngeri, scene din Ciclul Christologic etc.) realizat de ţăranii - zugravi se supune aceloraşi legi ale echilibrului şi măsurii.

Unele aspecte legate de tehnica de execuţie sau desfăşurarea iconografică sunt impuse de formele speciale ale arhitecturii în lemn şi de modul de preparare a acestui material spre a servi ca suport unei "podoabe trainice". Registrele picturale cuprind în general tâmpla şi icoanele, altarul, bolţile sau tablourile ctitorilor. Ca tehnică de execuţie întâlnim frecvent tempera, aplicată direct pe lemn, tempera pe pânză, tempera pe lemnul gletuit sau chiar fresca pe lemnul acoperit cu strat de tencuială.

Ansamblurile de pictură din bisericile de lemn din Arad (Groşii Noi, Juliţa şi Troaş) şi Hunedoara (Lunca Moţilor şi Bejan) care fac obiectul acestei prezentări, datând din secolul al XVIII-lea şi începutul secolului al XIX-lea sunt o elocventă dovadă a măiestriei meşterilor zugravi - ţărani.

Deşi la origine ansamblul iconografic al acestor biserici a fost destul de bogat, astăzi mai păstrează doar scene din Ciclul Cristologic - Cina, Judecata şi Batjocorirea Mântuitorului, Drumul spre Golgota, Purtarea Crucii, Răstignirea şi Plângerea Mântuitorului.

De asemenea se păstrează în câteva medalioane momente din Geneză, chipul Mariei cu Pruncul sau Maria Orantă încadrată de arhangheli şi cete îngereşti, chipuri de prooroci şi muceniţe, în decor de arcade, arhanghelii Mihail şi Gavril înconjuraţi de cete îngereşti.

Din punct de vedere stilistic, pictura acestor biserici reprezintă o sinteză între bizantin şi gotic (treptat componenta gotică va deveni mai palidă iar cea bizantină se va accentua pe fundalul noilor condiţii de evoluţie a societăţii româneşti din Transilvania, capabilă să întreţină relaţii active cu Ţările Române, unde dezvoltarea artelor beneficia de aportul substanţial al experienţelor bizantine).

Mica "rezervaţie arhitectonică" alcătuită din bisericile de lemn din Groşii Noi, Juliţa şi Troaş (Arad) şi Lunca Moţilor (Hunedoara), aflată din anul 1991 sub protecţia Muzeului Naţional al Ţăranului Român, face parte dintr-un plan mai amplu al muzeului iniţiat în scopul refacerii legăturii cu pământul şi cu instituţiile satului tradiţional.

Studioul Horia Bernea - Cinema Muzeul Țăranului - Program



15 - 27 octombrie 2019

 

 

Marți, 15 octombrie

18:00 La Gomera
Regie: Corneliu Porumboiu, 2019, România/Franța/Germania, acțiune, comedie, crimă, thriller, 97'
Nerecomandat copiilor sub 15 ani (N-15)
Distribuitor: 42KM Film

20:15 Emigrant Blues: Un road movie in 2 ½ capitol - Premieră -
Regie: Claudiu Mitcu, Mihai Mincan, 2019, România, documentar, 70’
Audienţă general (AG)
Distribuitor : deFilm

Miercuri, 16 octombrie

18:00 Emigrant Blues: Un road movie in 2 ½ capitol 
Regie: Claudiu Mitcu, Mihai Mincan, , 2019, România, documentar, 70’
Audienţă general (AG)
Distribuitor : deFilm



20:00 Călătoria fantastică a Maronei (Marona’s Fantastic Tale) - Proiecţie specială -
Regie: Anca Damian, 2019, Franța/România, animație, dramă, familie, 92'
Audiență generală, (AG)
Distribuitor: Aparte Film


 

BUCHAREST JEWISH FILM FESTIVAL 

 

Bilete în avans pe eventbook și la casierie Cinema Muzeul Țăranului

Joi, 17 octombrie 

17:30 93 Queen 
Regie: Paula Eiselt | Documentar, SUA, 2018 | Subtitrări: Română | Durată: 1h 30 min
Turnat în enclava hasidică Borough Park din Brooklyn, 93Queen spune povestea unui grup de femei ultra-religioase dârze care nimicesc ideologia patriarhală din cadrul comunității lor, creând primul serviciu de ambulanță pe bază de voluntari, format doar din femei, din New York. Având acces exclusiv fără precedent, 93Queen oferă o descriere unică a unui grup de femei puternice, care au luat inițiativa de a schimba comunitatea din interior.

19:30 Gala de închidere - Intrare liberă -
Dansuri evreiești cu Formația Haverim RBG 
Regie: Julie Cohen, Betsy West | Documentar, SUA, 99 min, 2018 | Subtitrări: Română
La vârsta de 85 de ani, Judecătoarea Curții Supreme de Justiție a Stelelor Unite Ruth Bader Ginsburg a dezvoltat o importantă moștenire legislativă, devenind, în același timp, un personaj neașteptat al lumii modene. Dar călătoria personală deosebită a ascensiunii sale către cea mai înaltă funcție legislativă din țară a fost puțin cunoscută, chiar și pentru cei mai mari fani ai săi – până acum. RBG explorează viața și cariera dnei. Ginsburg.


 

FESTIVAL LES FILMS de CANNES à BUCAREST
ediţia a X-a
18 – 27 octombrie


Biletele sunt puse in vȃnzare de către organizator

Vineri, 18 octombrie

17:30 SCURTMETRAJE ROMÂNESTI - Intrare liberă - 125’. In prezenţa echipelor filmelor

20:30 HIER
Regie: Bálint Kyenieres, 2018, 119’, HU
In competiţie, Locarno, 2018

Sâmbătă, 19 octombrie

15:00 Călătoria fantastică a Maronei (Marona’s Fantastic Tale)
Regie: Anca Damian, 2019, Franța/România, animație, dramă, familie, 92'
Audiență generală, (AG)
Distribuitor: Aparte Film - organizator MTR 

17:30 La Gomera
Regie: Corneliu Porumboiu, 2019, România/Franța/Germania, 97'
In competiţie, Cannes 2019

20:00 OMUL CARE A VRUT SĂ FIE LIBER - In prezenţa echipei + Q & A 
Regie: Mihai Mincan şi Gheorghe Chiper-Lillemark, 2019, 106’, RO

Duminică, 20 octombrie

14:30 Călătoria fantastică a Maronei (Marona’s Fantastic Tale)
Regie: Anca Damian, 2019, Franța/România, animație, dramă, familie, 92'
Audiență generală, (AG)
Distribuitor: Aparte Film - organizator MTR 

17:00 TIMEBOX - In prezenţa echipei + Q & A 
Regie: Nora Agapi, 2019, 75’, RO

20:00 JURNALUL FAMILIEI – ESCU - In prezenţa echipei + Q & A 
Regie: Șerban Georgescu, 2019, 95’, RO

Luni, 21 octombrie

17:30 TIMIȘOARA: DECEMBRIE 1989
Regie: Bose O. Paştină, 1993, 122’, RO

20:15 IVANA CEA GROAZNICĂ - In prezenţa echipei + Q & A 
Regie : Ivana Mladenovic, 2019, 86’, RO

Marți, 22 octombrie

18:00 O QUE ARDE ( FIRE WILL COME )
Regie: Oliver Laxe, 2019,85’, ES /FR/LU
Premiul juriului Un certain regard, Cannes 2019

20:00 MARIA, REGINA ROMÂNIEI - In prezenţa echipei + Q & A 
Regie: Alexis Cahill, 2019, 110’, RO

Miercuri, 23 octombrie

17:30 THE WILD GOOSE LAKE
Regie: Dio Ynan, 2019, 113, CN.
In competiţie, Cannes 2019

20:00 HEIDI - In prezenţa echipei + Q & A 
Regie: Cătălin Mitulescu, 2019, 96’, RO

Joi, 24 octombrie

17:30 SORRY WE MISSED YOU
Regie: Ken Loach, 2019, 100’, UK/FR/BE.
In competiţie , Cannes 2019

20:00 CĂRTURAN - In prezenţa echipei + Q & A 
Regie: Liviu Săndulescu, 2019, 103’, RO

Vineri, 25 octombrie

17:00 BEANPOLE
Regie: Kantemir Balagov, 2019, 134’, RU
Premiul pentru regie Un certain regard, Cannes 2019

20:00 5 MINUTE - In prezenţa echipei + Q & A
Regie: Dan Chişu, 2019, 103’, RO

Sâmbătă, 26 octombrie

16:30 A HIDDEN LIFE
Regie: Terrence Malik, 2019, 173’, DE/US
In competiţie, Cannes 2019

20:00 A VIDA INVISÍVEL DE EURIDÍCE GUSMÄO
Regie: Karim Aïnouz, 2019, 139’, BR/DE
Premiul Un certain regard, Cannes 2019

Duminică, 27 octombrie

15:30 UNE MINUTE DE VIE, UNE MINUTE DE CINEMA
Filme de 1 min. realizate de elevi de liceu ( 60’)

17:30 RELUARE LA CEREREA PUBLICULUI LES FILMS de CANNES à BUCAREST

20:30 CHAMBRE 2012
Regie: Christoph Honore, 2019, 86’, FR
Premiul Un certain regard, pentru cea mai buna interpretare feminină, Cannes 2019


                                                                                      


                                                                                                                                                                                                                                                                                  
--------------
Cinema Muzeul Țăranului - Studioul Horia Bernea
Strada Monetăriei nr. 3, Sector 1, în incinta Muzeului Naţional al Ţăranului Român
tel. 021.317.96.60


Bilet întreg - 12 lei
Bilet redus (elevi, studenți și pensionari) - 8 lei
Biletele se pot cumpăra în avans de pe eventbook.ro


INFO FB Cinema Muzeul Țăranului

Programul casei de bilete:
Marți-Vineri  17:30-20:00
Sâmbătă-Duminică 16:30-20:00



 
closed