Catre Tur Virtual

Cladirea Muzeului Naţional al Ţăranului Român este amplasată în Piaţa Victoriei din Bucureşti, alături de Muzeul de Ştiinţe Naturale "Grigore Antipa" şi de Muzeul de Geologie. Cel numit cu întocmirea proiectului şi conducerea lucrarilor va fi arhitectul N. Ghika-Budeşti, strălucit reprezentant al şcolii autohtone de arhitectură care, potrivit opţiunii muzeologice a etnografului şi directorului Alexandru Tzigara-Samurcaş, trebuia să înalţe "un palat al artei pământene", dispus sub forma incintelor de tip monastic.

După 29 de ani, la capătul unor nesfârşite întreruperi, se va finaliza, în 1941, luând înfăţişarea actualului monument de arhitectură, sediul Muzeului Ţăranului Român.

Ilustrare a stilului neoromânesc inspirat din fondul arhitectural tradiţional, cu deosebire cel brâncovenesc, lucrarea se remarcă prin expresivitatea ansamblului compoziţiei completată cu utilizarea ponderată a elementelor decorative florale şi zoomorfe. Zidăria aparentă de cărîmidă roşie, marile ferestre reunite sub arcade, coloanele logiei, balustrada, elementele traforate, eleganta siluetă a turnului central cu imaginea foişorului amintind de clopotniţele vechilor mănăstiri ş.a. conferă cladirii somptuozitatea măsurată a unui adevarat palat al artei.

In anii '60, clădirii i se adaugă un corp central de birouri şi săli conexe, construit însă, prin nesocotirea totală a datelor stilistice de bază ale concepţiei lui N. Ghika-Budeşti. Noua construcţie, amplasată lăturalnic, în spatele monumentalului edificiu, se individualizează, de asemenea, printr-un mozaic de proporţii, realizat în spiritul perioadei cvasi-proletcultiste a totalitarismului comunist.

Târgul 100 de Tradiții Românești | 25 – 27 septembrie 2020




Fundația Kogaion 115 organizează Târgul „100 de Tradiții Românești”, în curtea Muzeului Național al Țăranului Român din București, în perioada 25 – 27 septembrie 2020.


Pentru această ediție am invitat la muzeu pe unii dintre cei mai buni meșteșugari. Vestiții meșteri în arta prelucrării lemnului Florin Cramariuc și Marian Viorel vor expune linguri sculptate cu măiestre si semne celeste, lăzi de zestre încrustate cu horjul, ornamentate cu motive populare.


La târg pot fi admirate și târguite costume tradiționale cu aplicații de mărgele specifice zonei Argeșului, coveți și platouri din lemn cioplit de pe plaiuri vâlcene, icoane pictate pe sticlă, ii și cătrințe, zgărdane și alte podoabe populare din mărgele, covoare țesute la război din lână vopsită vegetal, ceramică pictată, măști tradiționale, genți din piele naturală, bundițe din piele brodate cu motive populare.


Tineri talentați vor expune bijuterii din porțelan și argint lucrate manual, vestimentație din lână împâslită și jucării din fibre naturale.
Vizitatorii sunt așteptați și cu produse culinare, din cele mai gustoase: zacuscă și salate de iarnă, palincă și afinată, cozonaci bucovineni și alivenci, ciocolată și prăjituri de casă, dulcețuri și siropuri naturale, miere și șerbeturi diverse, fructe și legume proaspete.


Colecționarii de antichități tradiționale pot găsi la vânzare obiecte foarte vechi, aparținând vieții de la țară: dulăpioare, copăițe, putineie, bancuri de tâmplărie, unelte pentru țesut.


Ca la orice târg autentic, bucatele pregătite la fața locului vor ademeni pe toți cei prezenți. Grătarele vor fi încinse pentru pastramă de oaie, care se însoțește bineînțeles cu mustul proaspăt stors. Ceaunele cu borș de pește, sărmăluțe cu mămăliguță și gulaș de vită vor fi puse la foc încă de dimineață spre deliciul pofticioșilor.


Program târg: zilnic între orele 10.00 și 18.00.

Organizator eveniment:
Fundația Kogaion 115
Ligia Marica – Director de marketing
Mobil: 0722 274 803

 


înapoi la pagina principală
 
inchis