Catre Tur Virtual

Cladirea Muzeului Naţional al Ţăranului Român este amplasată în Piaţa Victoriei din Bucureşti, alături de Muzeul de Ştiinţe Naturale "Grigore Antipa" şi de Muzeul de Geologie. Cel numit cu întocmirea proiectului şi conducerea lucrarilor va fi arhitectul N. Ghika-Budeşti, strălucit reprezentant al şcolii autohtone de arhitectură care, potrivit opţiunii muzeologice a etnografului şi directorului Alexandru Tzigara-Samurcaş, trebuia să înalţe "un palat al artei pământene", dispus sub forma incintelor de tip monastic.

După 29 de ani, la capătul unor nesfârşite întreruperi, se va finaliza, în 1941, luând înfăţişarea actualului monument de arhitectură, sediul Muzeului Ţăranului Român.

Ilustrare a stilului neoromânesc inspirat din fondul arhitectural tradiţional, cu deosebire cel brâncovenesc, lucrarea se remarcă prin expresivitatea ansamblului compoziţiei completată cu utilizarea ponderată a elementelor decorative florale şi zoomorfe. Zidăria aparentă de cărîmidă roşie, marile ferestre reunite sub arcade, coloanele logiei, balustrada, elementele traforate, eleganta siluetă a turnului central cu imaginea foişorului amintind de clopotniţele vechilor mănăstiri ş.a. conferă cladirii somptuozitatea măsurată a unui adevarat palat al artei.

In anii '60, clădirii i se adaugă un corp central de birouri şi săli conexe, construit însă, prin nesocotirea totală a datelor stilistice de bază ale concepţiei lui N. Ghika-Budeşti. Noua construcţie, amplasată lăturalnic, în spatele monumentalului edificiu, se individualizează, de asemenea, printr-un mozaic de proporţii, realizat în spiritul perioadei cvasi-proletcultiste a totalitarismului comunist.

TOKMEALA. ÎȚI DAU NORĂ, ÎȚI DAU AVERE
24 septembrie – 25 octombrie 2020




Muzeul Național al Țăranului Român vă așteaptă joi, 24 septembrie 2020, de la ora 18.30, la Sala „Irina Nicolau”, la vernisajul expoziției multimedia Tokmeala. Îți dau noră, îți dau avere, despre politicile de încuscrire ale romilor cortorari.

După vernisaj, ne vom bucura de muzica lui Napoleon Constantin, un rom din satul Gratia, Teleorman, care cântă vocal în acompaniamentul unei tobe pe care o lovește cu pietre, linguri sau călcâiul piciorului. Repertoriul său cuprinde cântece de ascultare și melodii de joc precum Turceasca.


Pentru cei mai liberali dintre noi, genurile sunt constructe, iar dragostea, dat - câtă vreme pentru cortorari genurile sunt date, iar dragostea, construct: atașamentele se construiesc în timp, iar familiile aranjează uniunile pe criterii de neam. Fiind alianțe publice, când cortorarii zic că fac politică vorbesc nu despre viața comunității, ci despre tocmeli, aranjamentele maritale pentru copiii lor - pe care le fac, le desfac și le negociază la nesfârșit. Nici măcar nunta nu marchează punctul final al acestor alianțe politice, cum nici apariția în tânăra familie a unei fetițe, ci abia nașterea unui băiat. Fiindcă băiatul rămâne pe curte și moștenește tahtaiul, un pocal de argint care nu poate fi cumpărat cu toți banii din lume - iar fata pleacă într-o familie străină care o primește doar cu o zestre de mii de euro, cât părțile au negociat în culise. Și, până apare băiatul, singura garanție pentru socrii mici ca fata lor să fie tratată bine și să nu fie trimisă înapoi e pocalul ginerelui, care rămâne zălog la ei.


Aceste subtilități ale politicilor de încuscrire, dar și multe alte lucruri aflate inevitabil în legătură cu ele, sunt aspecte pe care expoziția le luminează din mai multe perspective, aducând la un loc doi curatori (Cosmin Manolache și Lila Passima) un om de film (Dana Bunescu), un fotograf (Eric Roset) și un antropolog, Cătălina Tesăr, care, mai mult de un deceniu, a documentat minuțios viața acestui grup de romi tradiționali din sudul Transilvaniei.


Expoziția va putea fi vizitată la Sala „Irina Nicolau”, până pe 25 octombrie 2020, de marți până duminică, între orele 10.00 și 18.00. Lunea este închis.


Preț bilet: adulți - 8 lei; pensionari - 4 lei; elevi și studenți, posesori ai cardului Euro 26, în vârstă de până la 30 de ani, persoanele adulte cu handicap mediu sau ușor - 2 lei


Proiectul este finanțat de AFCN, Administrația Fondului Cultural Naţional.
Programul nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul programului sau de modul în care rezultatele programului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.

 

Măsuri sanitare și sugestii de vizitare a expoziției


În Sala „Irina Nicolau”, este permisă prezența a maximum 20 de persoane simultan, iar la vernisaj, care va avea loc în curtea exterioară, se va permite prezența unui număr de maximum 100 de persoane, cu respectarea regulilor de distanțare.


Portul măștii este obligatoriu pentru personalul Muzeului și pentru vizitatori.


Accesul în sală va fi permis după ce vizitatorii își vor dezinfecta mâinile la distribuitorul de gel hidroalcoolic.


În expoziție, vizitatorii sunt rugați să păstreze, între ei, distanța fizică de 2 m.
 

 


înapoi la pagina principală
 
inchis