Catre Tur Virtual
Muzeul  Ţăranului Român, Muzeu Naţional de Arte şi Tradiţii, deţine cea mai bogată colecţie de obiecte ţărăneşti din România. Cele aproape 90.000 de piese aflate în patrimoniul său sunt tot atâţia martori care pot ajuta pe contemporanii noştri să înţeleagă cultura satului. Acest veritabil tezaur de interes naţional şi internaţional este depozitat şi conservat după riguroase criterii ştiinţifice şi beneficiază, încă de la constituirea colecţiei, de cataloage sistematice şi de un complex de fişiere realizat ulterior. Raţiuni practice, dar şi legi consacrate de depozitare şi conservare au condus la împărţirea patrimoniului în mai multe colecţii: ceramică, port, textile, obiecte din lemn, religioase, obiceiuri etc. El s-a constituit începând cu anul 1906 şi continuă să crească permanent prin cercetările de teren desfăşurate în toate provinciile româneşti, urmate de achiziţii masive vizând cvasi-totalitatea artelor tradiţionale între care ceramica, lemnul şi textilele au fost cel mai bogat reprezentate.
Colecţia de ceramică cuprinde circa 18.000 de piese reprezentative pentru producţia celor aproape 200 centre de olărit din România. Alături de acestea se află si inventarul complet al unor ateliere de olar din Hunedoara şi Vâlcea, datând din secolul trecut şi care ajută la conturarea unei reprezentări complexe a acestui meşteşug.
Deţinem piese de excepţie din centrele: Horezu, Oboga, Vama, Pisc, Curtea de Argeş, Leheceni, Lăpuş, Biniş, Bârsa, Corund, Glogova, Marginea, Rădăuţi, Noul Român, Drăuşeni, Făgăraş. Cea mai veche piesă de ceramică datată poartă inscripţia 1746. Colecţia de port numără aproape 20.000 de piese de costum din toate provinciile româneşti, începând cu prima jumătate a secolului al XIX lea, un fond valoros pentru cercetarea croiului, a materialelor folosite, a decorului, a cromaticii, a funcţiilor, reprezentative pentru toate provinciile ţării, din secolele XIX şi XX. Personalităţi precum Sabina Cantacuzino, Elisa I. Brătianu, Regina Maria sau colecţionari ca Dimitrie Comşa şi Octavian Roguski au donat în secolul trecut muzeului obiecte remarcabile, adevărate opere de artă ţărănească.
Cele aproape 10.000 de piese care alcătuiesc colecţia de ţesături pentru interior, confecţionate din in, cânepă, bumbac, borangic sunt elementele de bază cu care ţăranul a alcătuit arhitectura interioară a casei. Fondul a fost constituit pe de o parte la iniţiativa lui Al. Tzigara Samurcaş (1577 obiecte), iar pe de altă parte, în urma unor ample cercetări de teren organizate sub conducerea lui Tancred Bănăţeanu, când au fost achiziţionate peste 3.400 piese. Astfel de la 5.000 câte erau înregistrate în anul 1991, numărul lor a ajuns acum la aproape 10.000.
Ţesăturile din lână, peste 7.000 la număr, datând în marea lor majoritate de la începutul secolului al XIX-lea sunt de o mare diversitate zonală şi funcţională: scoarţe, velinţe, lăicere, păretare, grindare, cergi, cioltare de şa etc.
Aproape 8000 de piese formează patrimoniul colecţiei Lemn, mobilier şi feronerie selecţionate după criteriul reprezentativităţii, al multiculturalităţii, al vechimii, unicităţii şi al valorii artistice. La acest număr considerabil de piese s a ajuns şi prin donaţiile importante făcute de personalităţi şi instituţii: membri ai familiilor Brătianu, Kalinderu, Tătărăscu, Ministerul Domeniilor, Poşta Română, Institutul Român de Relaţii cu Străinătatea etc. Donaţii importante provin şi de la asociaţiile „Furnica” şi „Domniţa Maria” care aveau ca obiect de activitate promovarea tradiţiei. Contribuţii la îmbogăţirea colecţiilor muzeului au avut şi intelectualii satelor, cum ar fi învăţători ca Simeon Albu din Petrila (Hunedoara)şi Ion Bota din Cetea (Alba) sau preoţi ca Dumitru Popovici din Fărcaşa (Bacău). Panait Panaitescu a donat cavalul lui badea Cârţan, la care acesta a cântat la Expoziţia Internaţională de la Paris din 1900. Achiziţii extrem de importante sunt şi casa şi poarta lucrate de Antonie Mogoş din Ceauru (Oltenia), aduse de Alexandru Tzigara-Samurcaş în 1907, expuse în incinta muzeului ca dovezi ale măiestriei şi ingeniozităţii ţăranului român.
Obiectele realizate în tehnica dulgherească - hambarul, lada de zestre, patul, dulapul, dulapul-masă totalizează 130 de piese din toate zonele etnografice. Multe dintre acestea au intrat în patrimoniul muzeului prin donaţiile unor mari colecţionari ca Dimitrie Comşa sau Maria şi Nicolae Zahacinschi. Colecţia mai cuprinde unelte tradiţionale, elemente de arhitectură, piese de mobilier (lăzi de zestre, blidare, dulapuri, colţare), instrumentar pastoral şi pentru industria casnică textilă.
Icoanele pe sticlă şi pe lemn, izvoadele pentru icoane, xilogravurile, veşmintele preoţeşti, vasele şi alte obiecte cu destinaţii liturgice, troiţele şi crucile alcătuiesc colecţia Religioase al cărei număr cuprinde aproape 4.000 de piese.

Arhitectura Interbelică a Bucureştiului şi Regalitatea




1 7. 1 0  –  3. 1 1. 2 0 1 9

VERNISAJ: 17 OCTOMBRIE 2019, ORA 18:00


La Muzeul Naţional al Ţăranului Român, Sala Irina Nicolau,
 Șoseaua Kiseleff, nr. 3, intrarea din strada Monetăriei nr. 3, București, România.      


„Pentru arhitectura Bucureștilor, deceniul al IV-lea al secolului trecut a fost cel al unei modernități pe care nici o altă capitală din estul european nu a cunoscut-o.”

Academician Răzvan Theodorescu
Vicepreşedintele Academiei Române
 

Sub Auspiciile Familiei Regale a României, Centrul de Excelență în Arhitectură, Arte și Audiovizual alături de Filiala Teritorială Bucureşti a Ordinului Arhitecţilor din România și de Uniunea Arhitecților din România, în parteneriat cu Muzeul Naţional al Ţăranului Român, are onoarea să vă invite la vernisajul expoziţiei „Arhitectura Interbelică a Bucureştiului și Regalitatea” din data de 17 octombrie 2019, ora 18:00, la Muzeul Naţional al Ţăranului Român, Sala Irina Nicolau, șoseaua Kiseleff, nr. 3, intrarea din strada Monetăriei nr. 3, București, România.
 

Expoziţia pune în valoare identitatea culturală și istorică a României, contribuind la integrarea acesteia în spațiul european. Aceasta va fi deschisă publicului larg în perioada 17 octombrie – 3 noiembrie 2019, la Muzeul Naţional al Ţăranului Român. În 2017, 2018 şi 2019 expoziţia a fost itinerată în Europa: Bruxelles – Belgia, Barcelona - Spania, Stockholm – Suedia, Londra – Marea Britanie dar și în România: la Palatul Suțu - Muzeul Municipiului București, la Castelul Pelișor - Muzeul Național Peleș și la Palatul Regal - Muzeul Naţional de Artă.
 

Expoziția „Arhitectura Interbelică a Bucureştiului și Regalitatea”, semnată de acad. Răzvan Theodorescu și dr. arh. Luca Matei Stoian, are un conținut complex și de maxim interes pentru publicul larg, cuprinzând panouri de fotografie de arhitectură modernă, edificii relevante pentru arhitectura modernistă a Capitalei din perioada interbelică. Bucureștiul este considerat capitala est - europeană cu cele mai numeroase monumente de arhitectură modernistă, patrimoniu realizat, în mare parte, în perioada interbelică.
 

În cadrul perioadei de desfășurare a expoziției, 17 octombrie – 3 noiembrie 2019, sunt incluse și o serie de conferințe si workshop-uri tematice inițiate de Centrul de Excelență în Arhitectură, Arte și Audiovizual alături de partenerii săi. În cazul acestor activități interactive, se abordează teme precum creativitatea în artă, design, arhitectură, literatură, teatru, dans și audiovizual menite să
încurajeze dialogul multidisciplinar, dar și să apropie un public numeros de creațiile marilor arhitecți români de patrimoniu.
 

Cu această ocazie dorim să mulțumim, pentru sprijinul acordat, partenerilor noștri: Muzeul Naţional al Ţăranului Român, Academia Română - Secţia de Arte, Arhitectură şi Audiovizual, Primăria Municipiului București, Primăria Sectorului 1 a Municipiului București, Institutul Cultural Român, Muzeul Municipiului Bucureşti, Muzeul Național Peleș, Centrul Cultural Expo Arte, Kinvision Media, Robertc Studio, Lucas & Partners Arhirectură Studio, „Art for You” Dance School, Colegiul Național de Informatică „Tudor Vianu” București, Colegiul Tehnic de Arhitectură „Ioan N. Socolescu” București, dar și sponsorilor noștri: Dacora Print și M.N.G. ART.
Ne exprimăm gratitudinea față de toți colaboratorii și instituțiile de prestigiu din țară și străinătate, care au susținut cu profund interes acest proiect cultural.
 

ARGUMENT
Arhitectura modernă a Bucureștiului în contextul mediului economic prosper și al programelor generale ce vizau modernizarea orașului a constituit pentru România unul din factorii care au adus țara în miezul civilizației europene. Bucureştiul dispune de un valoros patrimoniu arhitectural modernist, realizat preponderent în perioada interbelică. Bucureştiul este considerat capitala est-europeană cu cele mai numeroase monumente de arhitectură modernistă.
Expoziţia valorifică nivelul extraordinar al creativităţii arhitecților români din perioada interbelică și demonstrează că vasta producție de opere arhitecturale din București a avut un rol important, cu efecte vizibile în devenirea modernității românești.
 

SCOP
Clădirile interbelice au nevoie de intervenţii urgente de consolidare, restaurare şi punere în valoare. Procesul de degradare și distrugere, demolarea sau neîngrijirea multor clădiri de patrimoniu din București, care conferă identitate arhitecturii moderne autohtone, poate fi oprit prin mai multe instrumente; cunoașterea este unul dintre ele.
Expoziţia dorește să aducă un instrument convingător spre o îmbogățire a cunoştinţelor culturale ale cetăţenilor din Bucureşti, instrument reprezentat de această arhitectură modernistă, pe care o regăsim pe principalele străzi ale Capitalei.
Creațiile marilor arhitecți moderni, primesc - prin acest proiect - o cheie de informare suplimentară și un argument în favoarea aprecierii la justa valoare, acestea reprezintând simbolul perenităţii româneşti. Prin noutatea și complexitatea înțelegerii modernității europene, proiectul aduce o perspectivă suplimentară în valorificarea arhitecturii românești din perioada interbelică.
 

JUSTIFICARE
În contextul actual al unui habitat „poluat” de produse arhitecturale făcute fără discernământ (ca o consecință a tehnologiilor și materialelor de construcții, nu ca deziderat), cultura arhitecturală este un liant semnificativ al gesturilor construite edificate responsabil. Înţelegerea arhitecturii moderne românești din perioada interbelică, analiza detaliată a creaţiei arhitecturale a celor mai marcante personalităţi ale arhitecturii noastre reliefează fenomenul arhitecturii moderne internaționale și modul de reflectare a acestuia în arhitectura românească.
 

CE ESTE?
Expoziţia „ARHITECTURA INTERBELICĂ A BUCUREȘTIULUI ȘI REGALITATEA” are la bază o cercetare de actualitate, bine documentată fotografic, care se dorește a fi un mijloc de familiarizare critică cu operele unora dintre cei mai reprezentativi arhitecți români ai stilului modern.
„ARHITECTURA INTERBELICĂ A BUCUREȘTIULUI ȘI REGALITATEA” prezintă sursele formale şi teoretice ale arhitecturii moderne românești din ariile urbane şi expune operele arhitecţilor români interbelici.
Prezentarea unor documente relevante şi o analiză a operelor acestora fundamentează conținutul proiectului, care evidenţiază şi argumentează cum s-a reflectat raționalismul european în arhitectura românească din perioada interbelică în deosebi în București. Raționalismul european, expresie a măsurii şi echilibrului, a aspirat constant la concizie, puritate, frumuseţe, eleganță.
 

CUI SE ADRESEAZĂ
Expoziţia se adresează în primul rând arhitecților, dar și publicului larg interesat de arhitectura modernă din Bucureștiul anilor ’30, care doresc să își lărgească orizontul cultural. Aceasta contribuie la o mai bună înțelegere a arhitecturii moderne românești în contextul modernității europene.
Expunerea se alătură cu competență numeroaselor proiecte expoziționale de istorie și teorie a arhitecturii, prin care o tânără generație de arhitecți români lărgesc considerabil aria cunoașterii trecutului nostru apropiat în context european și mondial.
 

CATALOGUL EXPOZIŢIEI
Creațiile marilor arhitecți moderni primesc prin acest album al expoziției „ARHITECTURA INTERBELICĂ A BUCUREŞTIULUI ȘI REGALITATEA”, realizate de dr. arh. Luca Matei Stoian – alături de acad. Răzvan Theodorescu, prof. dr. Ramona Mihăilă și arh. Alexandra Dana Mărășescu - o cheie de lectură suplimentară și un argument în favoarea aprecierii lor la justa valoare. Prin noutatea și complexitatea înțelegerii modernității europene, cartea aduce o perspectivă suplimentară în valorificarea arhitecturii românești din perioada interbelică.
Expoziţia, componentă a proiectului cultural „ARHITECTURA INTERBELICĂ A BUCUREŞTIULUI ȘI REGALITATEA”, pune în valoare identitatea culturală și istorică a României, contribuind la integrarea acesteia în spațiul european.
 

DESPRE AUTOR
„Luca Matei Stoian este reprezentantul unei generații tinere de arhitecţi extrem de promiţătoare, aş spune, foarte europene. Este produsul Şcolii Româneşti de Arhitectură, este elevul unuia dintre importanţii profesori ai Universităţii de Arhitectură, prietenul meu prof. arh. Sorin Vasilescu.
Ceea ce a reuşit arhitectul Luca Matei Stoian este să realizeze o expoziţie absolut remarcabilă, cu o deschidere de orizonturi şi ea absolut remarcabilă.
În orice caz, lui Luca Matei Stoian îi datorăm această deschidere, care nu contează numai pentru istoria arhitecturii, ci contează pentru întreaga istorie a culturii româneşti.”
 

Academician Răzvan Theodorescu,
Vicepreşedintele Academiei Române
 

Luca Matei Stoian este doctor arhitect, membru al Ordinului Arhitecţilor din România, membru al Uniunii Arhitecților din România, membru al Uniunii Artistilor Plastici din România, artist vizual, designer, bursier „Vasile Pârvan” (2012-2014) la „Accademia di Romania”, Roma, Italia, unde realizează expoziţii internaţionale personale şi colective de artă şi arhitectură. Susţine prelegeri şi conferinţe la facultăţi de design şi arhitectură din Italia, Spania, Suedia, Marea Britanie, Germania şi Danemarca. Din 2019 este presedintele Centrului de Excelență în Arhitectură, Arte și Audiovizual.
 

În România, în 2013, câştigă premiul secţiunii „Imagine de Arhitectură” la Anuala de Arhitectură cu fotografia „Palazzo della Civilta Italiana Colosseo Quadrato”. Bazându-se pe o cercetare amplă şi bine documentată, câştigă, în 2015, finanțarea a Ordinului Arhitecților din România cu proiectul editorial intitulat „Reflexe ale arhitecturii moderne italiene în arhitectura românească” şi, în 2016, cu proiectul editorial „Interferențe arhitecturale italiene în arhitectura modernă românească”.

În 2017, obține finanțarea oferită de Primăria Municipiului București prin Centrul Cultural al Municipiului București ARCUB, cu proiectul cultural „Arhitectura Interbelică a Bucureștiului și Regalitatea”, în cadrul Programului cultural „București - oraș participativ”. Din 2018, sub auspiciile Familiei Regale a României, proiectul se itinerează în Europa cu sprijinul Centrului de Excelență în Arhitectură, Arte și Audiovizual.

Expoziția va putea fi vizitată la Sala Irina Nicolau, până pe 3 noiembrie 2019, de marți până duminică, între orele 10.00 și 18.00.


Preț bilet: adulţi - 8 lei; pensionari - 4 lei; elevi și studenți, posesori ai cardului Euro 26, în vârstă de până la 30 de ani, persoanele adulte cu handicap mediu sau ușor - 2 lei


 

 


 




înapoi la pagina principală
 
inchis