Catre Tur Virtual
Muzeul  Ţăranului Român, Muzeu Naţional de Arte şi Tradiţii, deţine cea mai bogată colecţie de obiecte ţărăneşti din România. Cele aproape 90.000 de piese aflate în patrimoniul său sunt tot atâţia martori care pot ajuta pe contemporanii noştri să înţeleagă cultura satului. Acest veritabil tezaur de interes naţional şi internaţional este depozitat şi conservat după riguroase criterii ştiinţifice şi beneficiază, încă de la constituirea colecţiei, de cataloage sistematice şi de un complex de fişiere realizat ulterior. Raţiuni practice, dar şi legi consacrate de depozitare şi conservare au condus la împărţirea patrimoniului în mai multe colecţii: ceramică, port, textile, obiecte din lemn, religioase, obiceiuri etc. El s-a constituit începând cu anul 1906 şi continuă să crească permanent prin cercetările de teren desfăşurate în toate provinciile româneşti, urmate de achiziţii masive vizând cvasi-totalitatea artelor tradiţionale între care ceramica, lemnul şi textilele au fost cel mai bogat reprezentate.
Colecţia de ceramică cuprinde circa 18.000 de piese reprezentative pentru producţia celor aproape 200 centre de olărit din România. Alături de acestea se află si inventarul complet al unor ateliere de olar din Hunedoara şi Vâlcea, datând din secolul trecut şi care ajută la conturarea unei reprezentări complexe a acestui meşteşug.
Deţinem piese de excepţie din centrele: Horezu, Oboga, Vama, Pisc, Curtea de Argeş, Leheceni, Lăpuş, Biniş, Bârsa, Corund, Glogova, Marginea, Rădăuţi, Noul Român, Drăuşeni, Făgăraş. Cea mai veche piesă de ceramică datată poartă inscripţia 1746. Colecţia de port numără aproape 20.000 de piese de costum din toate provinciile româneşti, începând cu prima jumătate a secolului al XIX lea, un fond valoros pentru cercetarea croiului, a materialelor folosite, a decorului, a cromaticii, a funcţiilor, reprezentative pentru toate provinciile ţării, din secolele XIX şi XX. Personalităţi precum Sabina Cantacuzino, Elisa I. Brătianu, Regina Maria sau colecţionari ca Dimitrie Comşa şi Octavian Roguski au donat în secolul trecut muzeului obiecte remarcabile, adevărate opere de artă ţărănească.
Cele aproape 10.000 de piese care alcătuiesc colecţia de ţesături pentru interior, confecţionate din in, cânepă, bumbac, borangic sunt elementele de bază cu care ţăranul a alcătuit arhitectura interioară a casei. Fondul a fost constituit pe de o parte la iniţiativa lui Al. Tzigara Samurcaş (1577 obiecte), iar pe de altă parte, în urma unor ample cercetări de teren organizate sub conducerea lui Tancred Bănăţeanu, când au fost achiziţionate peste 3.400 piese. Astfel de la 5.000 câte erau înregistrate în anul 1991, numărul lor a ajuns acum la aproape 10.000.
Ţesăturile din lână, peste 7.000 la număr, datând în marea lor majoritate de la începutul secolului al XIX-lea sunt de o mare diversitate zonală şi funcţională: scoarţe, velinţe, lăicere, păretare, grindare, cergi, cioltare de şa etc.
Aproape 8000 de piese formează patrimoniul colecţiei Lemn, mobilier şi feronerie selecţionate după criteriul reprezentativităţii, al multiculturalităţii, al vechimii, unicităţii şi al valorii artistice. La acest număr considerabil de piese s a ajuns şi prin donaţiile importante făcute de personalităţi şi instituţii: membri ai familiilor Brătianu, Kalinderu, Tătărăscu, Ministerul Domeniilor, Poşta Română, Institutul Român de Relaţii cu Străinătatea etc. Donaţii importante provin şi de la asociaţiile „Furnica” şi „Domniţa Maria” care aveau ca obiect de activitate promovarea tradiţiei. Contribuţii la îmbogăţirea colecţiilor muzeului au avut şi intelectualii satelor, cum ar fi învăţători ca Simeon Albu din Petrila (Hunedoara)şi Ion Bota din Cetea (Alba) sau preoţi ca Dumitru Popovici din Fărcaşa (Bacău). Panait Panaitescu a donat cavalul lui badea Cârţan, la care acesta a cântat la Expoziţia Internaţională de la Paris din 1900. Achiziţii extrem de importante sunt şi casa şi poarta lucrate de Antonie Mogoş din Ceauru (Oltenia), aduse de Alexandru Tzigara-Samurcaş în 1907, expuse în incinta muzeului ca dovezi ale măiestriei şi ingeniozităţii ţăranului român.
Obiectele realizate în tehnica dulgherească - hambarul, lada de zestre, patul, dulapul, dulapul-masă totalizează 130 de piese din toate zonele etnografice. Multe dintre acestea au intrat în patrimoniul muzeului prin donaţiile unor mari colecţionari ca Dimitrie Comşa sau Maria şi Nicolae Zahacinschi. Colecţia mai cuprinde unelte tradiţionale, elemente de arhitectură, piese de mobilier (lăzi de zestre, blidare, dulapuri, colţare), instrumentar pastoral şi pentru industria casnică textilă.
Icoanele pe sticlă şi pe lemn, izvoadele pentru icoane, xilogravurile, veşmintele preoţeşti, vasele şi alte obiecte cu destinaţii liturgice, troiţele şi crucile alcătuiesc colecţia Religioase al cărei număr cuprinde aproape 4.000 de piese.

Cum am ajuns aici ?




Expoziție de pictură și grafică
15 iulie – 2 august 2020, Sala Irina Nicolau



Muzeul Național al Țăranului Român găzduiește, la Sala Irina Nicolau, în perioada 15 iulie – 2 august 2020, expoziția de grafică și pictură Cum am ajuns aici?, a arhitectului și artistului plastic Vladimir Păun-Vrapciu.

Expoziția este inspirată și este arhitectural construită în jurul ideii și a întrebării „Cum am ajuns de la 10 îngrădiri raționale la milioane de îngrădiri iraționale?”. O spune autorul expoziției:

Prin această expoziție încerc, ca arhitect și artist plastic, să purced împreună cu publicul iubitor de artă contemporană într-o analiză lăuntrică a spiritului uman, prin care să găsim răspunsuri și rezolvări la problemele actuale din existența noastră.

Să începem cu cele 10 îngrădiri raționale scrise în piatră de Moise, pe Muntele Sfânt, sau de către Buddha, la momentul înfăptuirii minunii de pe marginea râului Nairaajana, sau poate de către Confucius, în lupta sa pentru moralitatea spiritului uman... și apoi să analizăm restul îngrădirilor apărute ulterior în perioada contemporană. Să încercăm să găsim răspuns împreuna și la întrebările pe care eu mi le-am pus în ultimele luni pe fondul pandemiei. Cum am ajuns ca viața noastră să se schimbe în totalitate în câteva luni?

Cum este posibil să nu asculți de medici specialiști și să declari că nu există nicio îngrijorare referitoare la virus?

Este revoltător să constați că spiritul uman și-a pierdut rațiunea și nu a evoluat. Cum au ajuns unele națiuni să își fure una alteia echipamentele de protecție împotriva pandemiei?

Cum au ajuns oameni care își permit să conducă mașini de zeci de mii de dolari, să stea la cozi de câteva ore pentru o cutie cu alimente?

Cum am ajuns să constatăm că în unele țări dezvoltate și care ar trebui să fie exemplu pentru țările în curs de dezvoltare, pe fondul unei revolte spiritual umane, să ajungem, în acest secol, să vedem indivizi care provoacă haos în numele unei nedreptăți și distrug munca semenilor?

Nu avem nicio scuză: în mod special, ultima generație a avut tot confortul necesar unei vieți plină de bunăstare, pe sacrificiile și munca generațiilor trecute. Globalizarea își urmează cursul.

Cum putem face mai bun spiritul uman? Evoluția lui, în aceste cazuri, este un eșec al sistemelor și al bugetelor mici acordate educației, culturii și sănătății de statele lumii dezvoltate și în curs de dezvoltare. Pe viitor, trebuie să investim mai mult în educație, artă și sănătate, pentru a nu mai fi luați prin surprindere de orice eveniment de forță majoră.

Nu voi face referiri la stilul artistic în care se integrează expoziția, la tehnica în care sunt realizate aceste lucrări prezentate; pentru aceasta, las aceste elemente artistice și tehnice să fie prezentate și traduse estetic și tehnic, pentru publicul privitor, de persoane calificate în a le dezbate: doamna Doina Mândru, critic de artă, și domnul lector universitar Ion Anghel, curatorul expoziției). Pe aceasta cale, doresc să le mulțumesc pentru colaborarea minunată și plină de energie creatoare pe care am avut-o de a lungul timpului.

Am sa închei aceasta prezentare a expoziției de grafică și pictură cu un citat din Jean Baptiste Camille Corot:

„Daca pictura este o nebunie, ea este o dulce nebunie, pe care oamenii ar trebui nu numai să o ierte, dar chiar s-o caute. Îmi privesc chipul și îmi cântăresc sănătatea. Amândouă poartă semnele grijilor, ale ambițiilor și remușcărilor care contorsionează fizionomia fiecăruia din noi. Iată de ce ar trebui să iubim arta. Ea procură acelora care vor să-și echilibreze viața, calmul, împlinirea morală și chiar sănătatea.’’


Preț bilet:

Adulţi - 8 lei
Pensionari - 4 lei
Studenți, posesori ai cardului Euro 26, în vârstă de până la 30 de ani, persoanele adulte cu handicap mediu sau ușor beneficiază de reducere 75% pentru bilete de vizitare a muzeului - 2 lei
Elevii au intarea liberă.



 




 




înapoi la pagina principală
 
inchis