Catre Tur Virtual
Muzeul  Ţăranului Român, Muzeu Naţional de Arte şi Tradiţii, deţine cea mai bogată colecţie de obiecte ţărăneşti din România. Cele aproape 90.000 de piese aflate în patrimoniul său sunt tot atâţia martori care pot ajuta pe contemporanii noştri să înţeleagă cultura satului. Acest veritabil tezaur de interes naţional şi internaţional este depozitat şi conservat după riguroase criterii ştiinţifice şi beneficiază, încă de la constituirea colecţiei, de cataloage sistematice şi de un complex de fişiere realizat ulterior. Raţiuni practice, dar şi legi consacrate de depozitare şi conservare au condus la împărţirea patrimoniului în mai multe colecţii: ceramică, port, textile, obiecte din lemn, religioase, obiceiuri etc. El s-a constituit începând cu anul 1906 şi continuă să crească permanent prin cercetările de teren desfăşurate în toate provinciile româneşti, urmate de achiziţii masive vizând cvasi-totalitatea artelor tradiţionale între care ceramica, lemnul şi textilele au fost cel mai bogat reprezentate.
Colecţia de ceramică cuprinde circa 18.000 de piese reprezentative pentru producţia celor aproape 200 centre de olărit din România. Alături de acestea se află si inventarul complet al unor ateliere de olar din Hunedoara şi Vâlcea, datând din secolul trecut şi care ajută la conturarea unei reprezentări complexe a acestui meşteşug.
Deţinem piese de excepţie din centrele: Horezu, Oboga, Vama, Pisc, Curtea de Argeş, Leheceni, Lăpuş, Biniş, Bârsa, Corund, Glogova, Marginea, Rădăuţi, Noul Român, Drăuşeni, Făgăraş. Cea mai veche piesă de ceramică datată poartă inscripţia 1746. Colecţia de port numără aproape 20.000 de piese de costum din toate provinciile româneşti, începând cu prima jumătate a secolului al XIX lea, un fond valoros pentru cercetarea croiului, a materialelor folosite, a decorului, a cromaticii, a funcţiilor, reprezentative pentru toate provinciile ţării, din secolele XIX şi XX. Personalităţi precum Sabina Cantacuzino, Elisa I. Brătianu, Regina Maria sau colecţionari ca Dimitrie Comşa şi Octavian Roguski au donat în secolul trecut muzeului obiecte remarcabile, adevărate opere de artă ţărănească.
Cele aproape 10.000 de piese care alcătuiesc colecţia de ţesături pentru interior, confecţionate din in, cânepă, bumbac, borangic sunt elementele de bază cu care ţăranul a alcătuit arhitectura interioară a casei. Fondul a fost constituit pe de o parte la iniţiativa lui Al. Tzigara Samurcaş (1577 obiecte), iar pe de altă parte, în urma unor ample cercetări de teren organizate sub conducerea lui Tancred Bănăţeanu, când au fost achiziţionate peste 3.400 piese. Astfel de la 5.000 câte erau înregistrate în anul 1991, numărul lor a ajuns acum la aproape 10.000.
Ţesăturile din lână, peste 7.000 la număr, datând în marea lor majoritate de la începutul secolului al XIX-lea sunt de o mare diversitate zonală şi funcţională: scoarţe, velinţe, lăicere, păretare, grindare, cergi, cioltare de şa etc.
Aproape 8000 de piese formează patrimoniul colecţiei Lemn, mobilier şi feronerie selecţionate după criteriul reprezentativităţii, al multiculturalităţii, al vechimii, unicităţii şi al valorii artistice. La acest număr considerabil de piese s a ajuns şi prin donaţiile importante făcute de personalităţi şi instituţii: membri ai familiilor Brătianu, Kalinderu, Tătărăscu, Ministerul Domeniilor, Poşta Română, Institutul Român de Relaţii cu Străinătatea etc. Donaţii importante provin şi de la asociaţiile „Furnica” şi „Domniţa Maria” care aveau ca obiect de activitate promovarea tradiţiei. Contribuţii la îmbogăţirea colecţiilor muzeului au avut şi intelectualii satelor, cum ar fi învăţători ca Simeon Albu din Petrila (Hunedoara)şi Ion Bota din Cetea (Alba) sau preoţi ca Dumitru Popovici din Fărcaşa (Bacău). Panait Panaitescu a donat cavalul lui badea Cârţan, la care acesta a cântat la Expoziţia Internaţională de la Paris din 1900. Achiziţii extrem de importante sunt şi casa şi poarta lucrate de Antonie Mogoş din Ceauru (Oltenia), aduse de Alexandru Tzigara-Samurcaş în 1907, expuse în incinta muzeului ca dovezi ale măiestriei şi ingeniozităţii ţăranului român.
Obiectele realizate în tehnica dulgherească - hambarul, lada de zestre, patul, dulapul, dulapul-masă totalizează 130 de piese din toate zonele etnografice. Multe dintre acestea au intrat în patrimoniul muzeului prin donaţiile unor mari colecţionari ca Dimitrie Comşa sau Maria şi Nicolae Zahacinschi. Colecţia mai cuprinde unelte tradiţionale, elemente de arhitectură, piese de mobilier (lăzi de zestre, blidare, dulapuri, colţare), instrumentar pastoral şi pentru industria casnică textilă.
Icoanele pe sticlă şi pe lemn, izvoadele pentru icoane, xilogravurile, veşmintele preoţeşti, vasele şi alte obiecte cu destinaţii liturgice, troiţele şi crucile alcătuiesc colecţia Religioase al cărei număr cuprinde aproape 4.000 de piese.

FURCA CU ARIPI
Expoziția-atelier a meșterului Jorj Dimitriu
13 – 25 octombrie 2020




Muzeul Național al Țăranului Român vă așteaptă marți, 13 octombrie 2020, de la ora 17.00, la vernisajul expoziției-atelier Furca cu aripi, dedicate meșterului Jorj Dimitriu.

Sunt oameni care își caută menirea, așa cum o face de o viață și Jorj Dimitriu. De la fotograf la olar, la cioplitor în lemn, este un drum lung, anevoios, cu multă trudă, cu nereușite, dar în final cu satisfacția lucrului bine făcut. Și poate că drumul acesta lung nu este unul întâmplător, căci fiecare obiect lucrat de „meșter” surprinde prin frumusețe, gingășie, și ne poartă spre o altă lume. O lume în care furca de tors avea valențe multiple: unealtă de muncă, obiect cu valoare estetică, obiect dăruit ca semn al logodnei, obiect cu rădăcini în lumea mitico–magică.


Furcile de tors, lucrate în lemn de nuc, de cireș, și „scrise” cu motive ornamentale care definesc un limbaj cu o vechime ce se pierde în negura timpului, vădesc gustul estetic și migala pe care Jorj Dimitriu o transmite în lucrările sale. Acestea nu sunt lucrate la întâmplare, ele „vin la timpul lor și sunt făcute atunci când mă cheamă, cu drag și bine.” Lemnul are tainele sale, pe care le destăinuie doar celor care îl îndrăgesc cu adevărat și celor care au curajul necesar să îl însufleţească. Inspirându-se din ambianța artistică a ţăranului român, meșterul realizează furci cu aripi, în care încrustează ornamente romboidale, pătrate, zig-zaguri, x-uri, linii zvelte și armonioase, unda apei, roți solare, cercuri, vârtejuri, cruci, capete de cai, dinți de lup, motive antropomorfe stilizate. Sunt motive nesfârșite pe care le combină, folosind tehnici variate, precum crestarea, cioplirea, incizia, realizând astfel obiecte de o rară frumusețe.

De-a lungul timpului furcile de tors au scris povești cu fete și flăcăi, care își puneau tot dorul și toată dragostea în aceste bijuterii. Fiecare ornament avea rolul de a sensibiliza fata iubită, iar oferirea ei în dar și acceptarea reprezenta un gest cu valoare de logodnă.

Nu știm dacă astăzi un asemenea gest va câștiga inima tinerei, dar știm sigur că vom admira și vom asculta poveștile spuse de furcile cu aripi lucrate de Jorj Dimitriu.

Expoziția poate fi vizitată la Sala Acvariu, până pe 25 octombrie 2020, între orele 10.00 și 18.00. Intrarea este liberă.

Curatori: Oana Otilia Constantin și Simona Hobincu
 

Măsuri sanitare și sugestii de vizitare a expoziției


În Sala Acvariu este permisă prezența a maximum 20 de persoane simultan, iar la vernisaj, care va avea loc în curtea exterioară, se va permite prezența unui număr de maximum 100 de persoane, cu respectarea regulilor de distanțare.

Portul măștii este obligatoriu pentru personalul Muzeului și pentru vizitatori.

Accesul în sală va fi permis după ce vizitatorii își vor dezinfecta mâinile la distribuitorul de gel hidroalcoolic.

În expoziție, vizitatorii sunt rugați să păstreze, între ei, distanța fizică de 2 m.
 




înapoi la pagina principală
 
inchis