Catre Tur Virtual
Muzeul  Ţăranului Român, Muzeu Naţional de Arte şi Tradiţii, deţine cea mai bogată colecţie de obiecte ţărăneşti din România. Cele aproape 90.000 de piese aflate în patrimoniul său sunt tot atâţia martori care pot ajuta pe contemporanii noştri să înţeleagă cultura satului. Acest veritabil tezaur de interes naţional şi internaţional este depozitat şi conservat după riguroase criterii ştiinţifice şi beneficiază, încă de la constituirea colecţiei, de cataloage sistematice şi de un complex de fişiere realizat ulterior. Raţiuni practice, dar şi legi consacrate de depozitare şi conservare au condus la împărţirea patrimoniului în mai multe colecţii: ceramică, port, textile, obiecte din lemn, religioase, obiceiuri etc. El s-a constituit începând cu anul 1906 şi continuă să crească permanent prin cercetările de teren desfăşurate în toate provinciile româneşti, urmate de achiziţii masive vizând cvasi-totalitatea artelor tradiţionale între care ceramica, lemnul şi textilele au fost cel mai bogat reprezentate.
Colecţia de ceramică cuprinde circa 18.000 de piese reprezentative pentru producţia celor aproape 200 centre de olărit din România. Alături de acestea se află si inventarul complet al unor ateliere de olar din Hunedoara şi Vâlcea, datând din secolul trecut şi care ajută la conturarea unei reprezentări complexe a acestui meşteşug.
Deţinem piese de excepţie din centrele: Horezu, Oboga, Vama, Pisc, Curtea de Argeş, Leheceni, Lăpuş, Biniş, Bârsa, Corund, Glogova, Marginea, Rădăuţi, Noul Român, Drăuşeni, Făgăraş. Cea mai veche piesă de ceramică datată poartă inscripţia 1746. Colecţia de port numără aproape 20.000 de piese de costum din toate provinciile româneşti, începând cu prima jumătate a secolului al XIX lea, un fond valoros pentru cercetarea croiului, a materialelor folosite, a decorului, a cromaticii, a funcţiilor, reprezentative pentru toate provinciile ţării, din secolele XIX şi XX. Personalităţi precum Sabina Cantacuzino, Elisa I. Brătianu, Regina Maria sau colecţionari ca Dimitrie Comşa şi Octavian Roguski au donat în secolul trecut muzeului obiecte remarcabile, adevărate opere de artă ţărănească.
Cele aproape 10.000 de piese care alcătuiesc colecţia de ţesături pentru interior, confecţionate din in, cânepă, bumbac, borangic sunt elementele de bază cu care ţăranul a alcătuit arhitectura interioară a casei. Fondul a fost constituit pe de o parte la iniţiativa lui Al. Tzigara Samurcaş (1577 obiecte), iar pe de altă parte, în urma unor ample cercetări de teren organizate sub conducerea lui Tancred Bănăţeanu, când au fost achiziţionate peste 3.400 piese. Astfel de la 5.000 câte erau înregistrate în anul 1991, numărul lor a ajuns acum la aproape 10.000.
Ţesăturile din lână, peste 7.000 la număr, datând în marea lor majoritate de la începutul secolului al XIX-lea sunt de o mare diversitate zonală şi funcţională: scoarţe, velinţe, lăicere, păretare, grindare, cergi, cioltare de şa etc.
Aproape 8000 de piese formează patrimoniul colecţiei Lemn, mobilier şi feronerie selecţionate după criteriul reprezentativităţii, al multiculturalităţii, al vechimii, unicităţii şi al valorii artistice. La acest număr considerabil de piese s a ajuns şi prin donaţiile importante făcute de personalităţi şi instituţii: membri ai familiilor Brătianu, Kalinderu, Tătărăscu, Ministerul Domeniilor, Poşta Română, Institutul Român de Relaţii cu Străinătatea etc. Donaţii importante provin şi de la asociaţiile „Furnica” şi „Domniţa Maria” care aveau ca obiect de activitate promovarea tradiţiei. Contribuţii la îmbogăţirea colecţiilor muzeului au avut şi intelectualii satelor, cum ar fi învăţători ca Simeon Albu din Petrila (Hunedoara)şi Ion Bota din Cetea (Alba) sau preoţi ca Dumitru Popovici din Fărcaşa (Bacău). Panait Panaitescu a donat cavalul lui badea Cârţan, la care acesta a cântat la Expoziţia Internaţională de la Paris din 1900. Achiziţii extrem de importante sunt şi casa şi poarta lucrate de Antonie Mogoş din Ceauru (Oltenia), aduse de Alexandru Tzigara-Samurcaş în 1907, expuse în incinta muzeului ca dovezi ale măiestriei şi ingeniozităţii ţăranului român.
Obiectele realizate în tehnica dulgherească - hambarul, lada de zestre, patul, dulapul, dulapul-masă totalizează 130 de piese din toate zonele etnografice. Multe dintre acestea au intrat în patrimoniul muzeului prin donaţiile unor mari colecţionari ca Dimitrie Comşa sau Maria şi Nicolae Zahacinschi. Colecţia mai cuprinde unelte tradiţionale, elemente de arhitectură, piese de mobilier (lăzi de zestre, blidare, dulapuri, colţare), instrumentar pastoral şi pentru industria casnică textilă.
Icoanele pe sticlă şi pe lemn, izvoadele pentru icoane, xilogravurile, veşmintele preoţeşti, vasele şi alte obiecte cu destinaţii liturgice, troiţele şi crucile alcătuiesc colecţia Religioase al cărei număr cuprinde aproape 4.000 de piese.

Oameni.Putere.România.Revoluție.




Expoziție de portrete fotografice realizate de Cornel Brad
17-27 septembrie 2020, Sala Acvariu
Muzeul Național al Țăranului Român



Muzeul Național al Țăranului Român vă așteaptă joi, 17 septembrie 2020, de la ora 17.00, la sala Acvariu, la vernisajul expoziției de portrete fotografice Oameni.Putere.România.Revoluție., realizate de Cornel Brad.


Seria de portrete cuprinde următoarele personalități: Ion Iliescu, Doina Cornea, László Tőkés, Ioana Bărbat, Claudiu Iordache, Ioan Savu, Ioan Chiș, Petre Boroșoiu, Florian Răzvan-Mihalcea, Cătălin Regea, Radu Filipescu, Gelu Voican Voiculescu, Emilian Cutean, Dumitru Mazilu, Virgil Măgureanu, Petre Roman, Ion Gîtlan, Vladimir Andronic, Nicoleta-Lorena Giurcanu, Gabriela Floare Nanuș, Cecilia Jugănaru, Aurică Geneti, Dan Voinea, Teodor Brateș, Cornel Bădoiu, Herta Müller, Victor Rebengiuc, Ion Caramitru, Mircea Dinescu, Octav Fulger, Marian Mierlă, Nicolae Streza, Mircea Bozan, Maria Chircă, Liviu Tofan, Petre Ignatencu, Paul Cozighian, Alexandru Tudor, Dorin Cîrlan și Corneliu Porumboiu.


Expoziția este realizată pentru reamintirea momentelor premergătoare, ale celor din timpul și celor ulterioare Revoluției române din decembrie 1989.


Portretele individuale ale seriei sunt realizate în prim-plan, printr-o relaționare directă și apropiată între subiect și fotograf, într-un cadru estetic minimalist, comun întregii serii, cu accent pe expresia energiei interioară a fiecărei personalități fotografiate. Oameni.Putere.România.Revoluție. este un proiect personal, independent organizatoric și financiar. Fotografiile din expoziție sunt incluse în seria de peste 150 ale celei de a doua ediții a cărții Oameni.Putere.România., aflată în curs de publicare în toamna anului în curs.


Expoziția va putea fi vizitată la Sala Acvariu în perioada 17 – 27 septembrie 2020, de marți până duminică, între orele 10.00 și 18.00. Intrarea este liberă.
 

Despre autor:

Cornel Brad (n.1974) este fotograf român, trăiește în București. Este autorul cărților de fotografie „Oameni. Putere. România.” (2018), „Faces beyond ideas” (2017) și „Interludii” (IglooMedia, 2015). Între 1993 și 2013, Cornel Brad a condus departamentul de vânzări al unei librării, a fost editor a două reviste periodice agricole, a coordonat de la înființare un sistem național de protecție a mediului în agricultură.


„Oameni. Putere. România.” este un proiect artistic de realizare a unei arhive documentare sub forma unei serii de portrete fotografice ale personalităților excepționale, marcante pentru istoria recentă a României.
„Interludii” este primul proiect fotografic editorial realizat în România despre personalități recunoscute la nivel mondial și cuprinde peste 70 de portrete ale muzicienilor și artiștilor prezenți la Festivalul „George Enescu” în anul 2013.
„Faces beyond ideas” conține mai mult de 60 de portrete ale unor personalități culturale românești și internaționale prezente în anul 2016 la „Festival of ideas” organizat de Aspen Institute România, cartea fiind editată cu susținerea financiară a Unicredit Bank România.


Expoziții fotografice:

2019, decembrie – „Oameni. Putere. România” – în clădirea Comenduirii Garnizoanei din Piața Libertății din Timișoara;
2019, septembrie – „Oameni. Putere. România” – Galeria Galateca, București.
2017, octombrie – „Interludii”, – Muzeul Cotroceni, Administrația Prezidențială a României;
2017, iunie – „Faces beyond ideas”, – Palatul Universul, București, România;
2017, iunie – „Cosmopolitan Anxieties”, – TIFF, Cluj-Napoca, România.
2016, octombrie – „Interludii”, Bilkent Universitisi – Ankara, Turcia;
2016, octombrie – „Interludii”, Fulya Gallery Beșiktaș – Istanbul, Turcia;
2016, martie-mai – „Interludii”, – ICR Londra, Marea Britaniei;
2016, martie – „Interludii”, – ICR București, România;
2016, ianuarie–februarie – „Interludii”, – ICR Viena, Austria;
2015, decembrie – „Interludii", ICR – Berlin, Germania;
2015, septembrie – „Interludii", Galeria Galateca – București, România;
2010-2012, – Expoziții de grup „Școala de fotopoetica Mraz” – București, România; Lisabona, Portugalia; Ohrid, Croația; Belgrad, Serbia;
2009, martie – „101 voluntari – portrete de la școala de la Bunești”– Librăria Cărturești Verona, București, România.


www.cornelbrad.com / www.oameniputereromania.org

Expoziția face parte din evenimentul Zilele Muzeului Țăranului care, anul acesta, are loc în perioada 10 – 20 septembrie 2020. Intrarea este liberă.


Partenerii proiectului: Universitatea de Vest din Timișoara, Direcția de Culturală Timișoara, IglooMedia, Galeria Galateca
 

Măsuri sanitare și sugestii de vizitare a expoziției


În Sala Acavriu, este permisă prezența a maximum 20 de persoane, simultan, iar la vernisajul, care va avea loc în curtea exterioară, se va permite prezența unui număr de maximum 100 de persoane, cu respectarea regulilor de distanțare.


Portul măștii este obligatoriu pentru personalul Muzeului și pentru vizitatori.


Accesul în sală va fi permis după ce vizitatorii își vor dezinfecta mâinile la distribuitorul de gel hidroalcoolic.


În expoziție, vizitatorii sunt rugați să păstreze, între ei, distanța fizică de 2 m.

 


înapoi la pagina principală
 
inchis