Catre Tur Virtual
Muzeul  Ţăranului Român, Muzeu Naţional de Arte şi Tradiţii, deţine cea mai bogată colecţie de obiecte ţărăneşti din România. Cele aproape 90.000 de piese aflate în patrimoniul său sunt tot atâţia martori care pot ajuta pe contemporanii noştri să înţeleagă cultura satului. Acest veritabil tezaur de interes naţional şi internaţional este depozitat şi conservat după riguroase criterii ştiinţifice şi beneficiază, încă de la constituirea colecţiei, de cataloage sistematice şi de un complex de fişiere realizat ulterior. Raţiuni practice, dar şi legi consacrate de depozitare şi conservare au condus la împărţirea patrimoniului în mai multe colecţii: ceramică, port, textile, obiecte din lemn, religioase, obiceiuri etc. El s-a constituit începând cu anul 1906 şi continuă să crească permanent prin cercetările de teren desfăşurate în toate provinciile româneşti, urmate de achiziţii masive vizând cvasi-totalitatea artelor tradiţionale între care ceramica, lemnul şi textilele au fost cel mai bogat reprezentate.
Colecţia de ceramică cuprinde circa 18.000 de piese reprezentative pentru producţia celor aproape 200 centre de olărit din România. Alături de acestea se află si inventarul complet al unor ateliere de olar din Hunedoara şi Vâlcea, datând din secolul trecut şi care ajută la conturarea unei reprezentări complexe a acestui meşteşug.
Deţinem piese de excepţie din centrele: Horezu, Oboga, Vama, Pisc, Curtea de Argeş, Leheceni, Lăpuş, Biniş, Bârsa, Corund, Glogova, Marginea, Rădăuţi, Noul Român, Drăuşeni, Făgăraş. Cea mai veche piesă de ceramică datată poartă inscripţia 1746. Colecţia de port numără aproape 20.000 de piese de costum din toate provinciile româneşti, începând cu prima jumătate a secolului al XIX lea, un fond valoros pentru cercetarea croiului, a materialelor folosite, a decorului, a cromaticii, a funcţiilor, reprezentative pentru toate provinciile ţării, din secolele XIX şi XX. Personalităţi precum Sabina Cantacuzino, Elisa I. Brătianu, Regina Maria sau colecţionari ca Dimitrie Comşa şi Octavian Roguski au donat în secolul trecut muzeului obiecte remarcabile, adevărate opere de artă ţărănească.
Cele aproape 10.000 de piese care alcătuiesc colecţia de ţesături pentru interior, confecţionate din in, cânepă, bumbac, borangic sunt elementele de bază cu care ţăranul a alcătuit arhitectura interioară a casei. Fondul a fost constituit pe de o parte la iniţiativa lui Al. Tzigara Samurcaş (1577 obiecte), iar pe de altă parte, în urma unor ample cercetări de teren organizate sub conducerea lui Tancred Bănăţeanu, când au fost achiziţionate peste 3.400 piese. Astfel de la 5.000 câte erau înregistrate în anul 1991, numărul lor a ajuns acum la aproape 10.000.
Ţesăturile din lână, peste 7.000 la număr, datând în marea lor majoritate de la începutul secolului al XIX-lea sunt de o mare diversitate zonală şi funcţională: scoarţe, velinţe, lăicere, păretare, grindare, cergi, cioltare de şa etc.
Aproape 8000 de piese formează patrimoniul colecţiei Lemn, mobilier şi feronerie selecţionate după criteriul reprezentativităţii, al multiculturalităţii, al vechimii, unicităţii şi al valorii artistice. La acest număr considerabil de piese s a ajuns şi prin donaţiile importante făcute de personalităţi şi instituţii: membri ai familiilor Brătianu, Kalinderu, Tătărăscu, Ministerul Domeniilor, Poşta Română, Institutul Român de Relaţii cu Străinătatea etc. Donaţii importante provin şi de la asociaţiile „Furnica” şi „Domniţa Maria” care aveau ca obiect de activitate promovarea tradiţiei. Contribuţii la îmbogăţirea colecţiilor muzeului au avut şi intelectualii satelor, cum ar fi învăţători ca Simeon Albu din Petrila (Hunedoara)şi Ion Bota din Cetea (Alba) sau preoţi ca Dumitru Popovici din Fărcaşa (Bacău). Panait Panaitescu a donat cavalul lui badea Cârţan, la care acesta a cântat la Expoziţia Internaţională de la Paris din 1900. Achiziţii extrem de importante sunt şi casa şi poarta lucrate de Antonie Mogoş din Ceauru (Oltenia), aduse de Alexandru Tzigara-Samurcaş în 1907, expuse în incinta muzeului ca dovezi ale măiestriei şi ingeniozităţii ţăranului român.
Obiectele realizate în tehnica dulgherească - hambarul, lada de zestre, patul, dulapul, dulapul-masă totalizează 130 de piese din toate zonele etnografice. Multe dintre acestea au intrat în patrimoniul muzeului prin donaţiile unor mari colecţionari ca Dimitrie Comşa sau Maria şi Nicolae Zahacinschi. Colecţia mai cuprinde unelte tradiţionale, elemente de arhitectură, piese de mobilier (lăzi de zestre, blidare, dulapuri, colţare), instrumentar pastoral şi pentru industria casnică textilă.
Icoanele pe sticlă şi pe lemn, izvoadele pentru icoane, xilogravurile, veşmintele preoţeşti, vasele şi alte obiecte cu destinaţii liturgice, troiţele şi crucile alcătuiesc colecţia Religioase al cărei număr cuprinde aproape 4.000 de piese.

Târgul 100 de Tradiții Românești, de Sfântul Ilie / 19 – 21 iulie 2019





În perioada 19 – 21 iulie 2019, Fundația Kogaion 115 organizează Târgul 100 de Tradiții Românești, de Sfântul Ilie în curtea Muzeului Național al Țăranului Român. Intrarea la târg este liberă!


Păstrând spiritul autentic al tradiționalelor sărbători populare românești, meșterii prezenți la târgul de Sântilie îi așteaptă pe bucureșteni cu o sumedenie de lucruri create de ei cu multă pricepere și mult suflet: ii și marame de borangic, chimire din piele naturală ornate cu motive populare, țesături și straie țărănești din zona Covasnei și Aradului, zgărdane și cingători cusute cu mărgele, covoare țesute la război, icoane pe sticlă, vase din lut și obiecte crestate din lemn pentru gospodărie.

Cei care sunt în căutarea unui cadou deosebit pentru cei dragi au ocazia să aleagă obiecte unicat și de la artizanii veniți la târg cu vestimentație din lână împâslită, vitralii, bijuterii și accesorii din piele, cosmetice făcute doar cu ingrediente naturale, ierburi de leac.


Aici se pot târgui pentru masa festivă prăjituri și torturi de casă, savuroasa zacuscă de păstrăv sau de ardei copți, fructe și legume de sezon, sucuri naturale și salate de gălbiori, țuică de prune și diverse soiuri de miere. Pentru o masă „boierească”, găsiți la târg produse din carne de vânat: salamuri crud uscate de cerb, de urs, babic vânătoresc, cârnați, specialități din mistreț, urs sau cerb, ce pot fi însoțite de brânzeturi maturate românești.


Anticarii expun obiecte foarte vechi, aparținând vieții de la țară: lăzi de zestre, dulăpioare, copăițe, costume populare din toate zonele etnografice ale țării, unelte pentru țesut sau pentru lucrat pământul.


Mâncăruri delicioase vor fi proaspăt gătite, iar berea rece va stinge setea zilelor calde ale lunii lui Cuptor. Meniul bucătarilor este pentru toate gusturile: pastramă de berbecuț ținută în baiț, ciorbă de pește, sărmăluțe și tochitură, cartofi țărănești făcuți pe plită.


Pe întreaga durată a târgului vor funcționa Ateliere de creativitate, la care copiii sunt îndrumați să confecționeze păpuși și personaje din linguri de lemn sau figurine tip puzzle din lemn pictat (căluți nărăvași, unicorni, calești, mașinuțe de epocă). Prețul participării la un atelier este cuprins între 15 și 25 de lei.


Urăm „La mulți ani!” tuturor celor ce poartă numele Sfântului Prooroc Ilie și îi așteptăm cu drag pe toți cei interesați de eveniment.

Organizator eveniment: Fundația Kogaion 115
Persoana de contact – Ligia Gabriela Marica
Mobil: 0722 274 803
e-mail: ligia_marica@yahoo.com






 


înapoi la pagina principală
 
inchis