Catre Tur Virtual
Muzeul  Ţăranului Român, Muzeu Naţional de Arte şi Tradiţii, deţine cea mai bogată colecţie de obiecte ţărăneşti din România. Cele aproape 90.000 de piese aflate în patrimoniul său sunt tot atâţia martori care pot ajuta pe contemporanii noştri să înţeleagă cultura satului. Acest veritabil tezaur de interes naţional şi internaţional este depozitat şi conservat după riguroase criterii ştiinţifice şi beneficiază, încă de la constituirea colecţiei, de cataloage sistematice şi de un complex de fişiere realizat ulterior. Raţiuni practice, dar şi legi consacrate de depozitare şi conservare au condus la împărţirea patrimoniului în mai multe colecţii: ceramică, port, textile, obiecte din lemn, religioase, obiceiuri etc. El s-a constituit începând cu anul 1906 şi continuă să crească permanent prin cercetările de teren desfăşurate în toate provinciile româneşti, urmate de achiziţii masive vizând cvasi-totalitatea artelor tradiţionale între care ceramica, lemnul şi textilele au fost cel mai bogat reprezentate.
Colecţia de ceramică cuprinde circa 18.000 de piese reprezentative pentru producţia celor aproape 200 centre de olărit din România. Alături de acestea se află si inventarul complet al unor ateliere de olar din Hunedoara şi Vâlcea, datând din secolul trecut şi care ajută la conturarea unei reprezentări complexe a acestui meşteşug.
Deţinem piese de excepţie din centrele: Horezu, Oboga, Vama, Pisc, Curtea de Argeş, Leheceni, Lăpuş, Biniş, Bârsa, Corund, Glogova, Marginea, Rădăuţi, Noul Român, Drăuşeni, Făgăraş. Cea mai veche piesă de ceramică datată poartă inscripţia 1746. Colecţia de port numără aproape 20.000 de piese de costum din toate provinciile româneşti, începând cu prima jumătate a secolului al XIX lea, un fond valoros pentru cercetarea croiului, a materialelor folosite, a decorului, a cromaticii, a funcţiilor, reprezentative pentru toate provinciile ţării, din secolele XIX şi XX. Personalităţi precum Sabina Cantacuzino, Elisa I. Brătianu, Regina Maria sau colecţionari ca Dimitrie Comşa şi Octavian Roguski au donat în secolul trecut muzeului obiecte remarcabile, adevărate opere de artă ţărănească.
Cele aproape 10.000 de piese care alcătuiesc colecţia de ţesături pentru interior, confecţionate din in, cânepă, bumbac, borangic sunt elementele de bază cu care ţăranul a alcătuit arhitectura interioară a casei. Fondul a fost constituit pe de o parte la iniţiativa lui Al. Tzigara Samurcaş (1577 obiecte), iar pe de altă parte, în urma unor ample cercetări de teren organizate sub conducerea lui Tancred Bănăţeanu, când au fost achiziţionate peste 3.400 piese. Astfel de la 5.000 câte erau înregistrate în anul 1991, numărul lor a ajuns acum la aproape 10.000.
Ţesăturile din lână, peste 7.000 la număr, datând în marea lor majoritate de la începutul secolului al XIX-lea sunt de o mare diversitate zonală şi funcţională: scoarţe, velinţe, lăicere, păretare, grindare, cergi, cioltare de şa etc.
Aproape 8000 de piese formează patrimoniul colecţiei Lemn, mobilier şi feronerie selecţionate după criteriul reprezentativităţii, al multiculturalităţii, al vechimii, unicităţii şi al valorii artistice. La acest număr considerabil de piese s a ajuns şi prin donaţiile importante făcute de personalităţi şi instituţii: membri ai familiilor Brătianu, Kalinderu, Tătărăscu, Ministerul Domeniilor, Poşta Română, Institutul Român de Relaţii cu Străinătatea etc. Donaţii importante provin şi de la asociaţiile „Furnica” şi „Domniţa Maria” care aveau ca obiect de activitate promovarea tradiţiei. Contribuţii la îmbogăţirea colecţiilor muzeului au avut şi intelectualii satelor, cum ar fi învăţători ca Simeon Albu din Petrila (Hunedoara)şi Ion Bota din Cetea (Alba) sau preoţi ca Dumitru Popovici din Fărcaşa (Bacău). Panait Panaitescu a donat cavalul lui badea Cârţan, la care acesta a cântat la Expoziţia Internaţională de la Paris din 1900. Achiziţii extrem de importante sunt şi casa şi poarta lucrate de Antonie Mogoş din Ceauru (Oltenia), aduse de Alexandru Tzigara-Samurcaş în 1907, expuse în incinta muzeului ca dovezi ale măiestriei şi ingeniozităţii ţăranului român.
Obiectele realizate în tehnica dulgherească - hambarul, lada de zestre, patul, dulapul, dulapul-masă totalizează 130 de piese din toate zonele etnografice. Multe dintre acestea au intrat în patrimoniul muzeului prin donaţiile unor mari colecţionari ca Dimitrie Comşa sau Maria şi Nicolae Zahacinschi. Colecţia mai cuprinde unelte tradiţionale, elemente de arhitectură, piese de mobilier (lăzi de zestre, blidare, dulapuri, colţare), instrumentar pastoral şi pentru industria casnică textilă.
Icoanele pe sticlă şi pe lemn, izvoadele pentru icoane, xilogravurile, veşmintele preoţeşti, vasele şi alte obiecte cu destinaţii liturgice, troiţele şi crucile alcătuiesc colecţia Religioase al cărei număr cuprinde aproape 4.000 de piese.

Târgul Mărţişorului - Criterii de selecţie 2012




Târgul Mărţişorului se va desfăşura în perioada 24 – 29 februarie 2012. Taxa de participare pentru meşteri sau artişti este de 10 lei pe zi, respectiv, 60 lei pe întreaga perioadă. Programul târgului este între orele 10.00 şi 18.00, cu o marjă de o oră, respectiv până la orele 19.00, pentru închiderea târgului, depozitarea mărfurilor în spaţii sigure etc.

Selecţia meşterilor şi artiştilor care vor dori să participe va fi făcută de către o comisie de evaluare. În acest sens, vom avea în vedere o serie de criterii pe care le aveţi prezentate mai jos și după care ne-am ghidat și în anii trecuți. Criteriile de selecţie ţin atât de calitatea estetică a produselor şi de adecvarea lor la specificul muzeului nostru, cât şi de posibilităţile noastre de organizare.
Anul trecut am avut în jur de 700 de solicitări de participare, din care am selectat 240 de participanţi, fapt care a înlesnit accesul în târg față de ceea ce s-a întâmplat în 2010. Acesta este motivul pentru care și anul acesta ne dorim să nu depăşim numărul de 240 de participanţi. Prin urmare, ne aşteptăm să existe nemulţumiri, contestaţii etc. În urma unui eventual răspuns negativ nu se admit contestaţii, selecţia noastră urmărind ca, pe lângă satisfacerea exigenţelor pe care le impun criteriile estetice şi cele de ordin logistic, să existe un echilibru între tipurile de mărţişoare care vor fi admise la târg — așa cum de altfel s-a întâmplat și în anii trecuți. Este posibil ca din cauza numărului mare de solicitări de participare să apară mici neconcordanțe: întârzierea răspunsurilor pentru selecție cu câteva zile, rătăcirea unor mostre, mai multe persoane semnate pe o cutie cu mostre nediferențiate etc., fapt pentru care ne cerem scuze anticipat.

Meşterii / artiştii rezidenţi în Bucureşti pot aduce mostrele pentru selecție la Biroul Târguri Expoziţii, în zilele de luni, miercuri şi vineri, între orele 10.00 – 14.00. Cei din provincie ne pot trimite mostrele (imagini în attachement ori prin www.transfer.ro sau www.wetransfer.com la adresele e-mail: cosmanolo@yahoo.com şi fratilacamelia@yahoo.co.uk, dar în primul rând prin colet poștal la adresa:
Muzeul Naţional al Ţăranului Român - Şoseaua Kiseleff, Nr. 3, sector 1 Bucureşti, cu menţiunea ÎN ATENŢIA BIROULUI TÂRGURI-EXPOZIŢII.
Coletele vor putea fi returnate dacă expeditorii se vor afla în București.
Perioada în care primim mostre pentru selecţie este 16 ianuarie - 10 februarie 2012. Rezultatele selecţiei vor putea fi aflate începînd cu 17 februarie 2012 fie accesînd pagina de internet a Muzeului (www.muzeultaranuluiroman.ro), fie prin telefon, la numărul 021.317.96.59.

Alte informaţii:
Taxa va fi platită în prima zi numai la casieria muzeului; nu există restricţii în privinţa calităţii participanţilor (persoană fizică, persoană fizică autorizată, fundaţie, asociaţie etc.).
Târgul Mărțișorului va avea loc exclusiv în spațiile exterioare ale muzeului şi în sala Acvariu. MNȚR va putea asigura participanților mese pe care aceștia își vor expune mărțișoarele. Este recomandabil ca participanții să aibă propriile mijloace pentru a se proteja de ploaie sau ninsoare, așa cum, de altfel, s-a întâmplat și în anul trecut.

CRITERII DE SELECŢIE
  Criteriile pe care le folosim pentru selecţia participanţilor la Târgul Mărţişorului sunt cele după care ne-am ghidat şi în celelalte ediţii şi urmăresc: creativitatea (libertatea în folosirea diferitelor materii având drept scop şi rezultat plasticitatea şi expresivitatea obiectului finit, manualitate şi meşteşug bine înţeles şi practicat adecvat materiilor folosite, simţ al umorului, tot ce exclude o matriţă unică ori o serializare care secătuieşte de substanţă obiectul, tot ce exclude uniformitatea şi neglijenţa cu care se folosesc materiile din care sunt realizate obiectele şi imaginea acestora: desen, pictură, gravare, incizie prost executată, expresie kitsch sau care încearcă să reconstituie o imagine tradiţională şi eşuează printr-o pastişă nefericit pusă în practică, neînţeleasă şi, ca urmare, o expresie săracă, de obiect urât). Nu excludem obiectele care, încercînd să reinventeze tradiţii, lucrează novator cu diferitele materii şi cu o privire foarte proaspătă sau pe cele care îşi au ca sursă de inspiraţie arta contemporană, în diferitele ei direcţii.
Nu primim obiecte care răspund prea general unei nevoi de piaţă generalizată, în care scopul comercial primează. Ele pot fi găsite şi la magazine art-deco, la magazine cu produse tip Complex Europa, Niro, Dragonul Roşu, pe traseul Piaţa Romană - Piaţa Universităţii ori în alte magazine care comercializează suveniruri şi alte accesorii decorative (de exemplu, obiectele de tip Galeria Fondului Plastic, care au deja o identitate, create pentru un anumit tip de public). De asemenea, nu-i vom mai putea selecta pe toţi cei care propun acelaşi tip de mărţişor (exemplul celor din Bucovina, care anii trecuţi au venit în număr mare, aproximativ 12 persoane) și care au început să fie comercializate și în en-gros-urile amintite mai sus.
Selecţia noastră este una a unei instituţii culturale, fiind independentă, în primul rând, de raţiuni comerciale şi reflectînd opţiunea noastră pentru anumite categorii de produse tip mărţişor: cele care credem că se apropie din punct de vedere creativ de conceptul artistic al MNŢR, iar, din punct de vedere funcţional, de mărţişorul tradiţional.
Nu ne asumăm răspunderea pentru eventualele excepţii ori deviaţii care pot surveni în ofertele unor participanţi care vin la târg şi cu alte modele decât cele selectate de comisie. Dat fiind că există o limită a controlului, ne bazăm pe onestitatea şi fair-play-ul celor invitaţi şi ne asumăm dreptul de a respinge participarea celor care vînd alte obiecte decît cele selectate.

 




înapoi la pagina principală