Victor Alexandru Stoichiţă: Fabricanţi de emoţie. Despre şmecherie şi creativitate în gândirea lăutarilor

În România, marea majoritate a sărbătorilor şi ceremoniilor populare fac apel la muzicieni profesionişti, lăutarii. Ei animă, contra cost, evenimente cum ar fi nunţi, botezuri, înmormântări, târguri, sau adunări politice. Majoritatea lor sunt ţigani, dar mare parte din clienţii lor sunt români. Lăutarii cântă din instrumente variate: trompete, viori, tobe, ţambal, acordeon, sintetizatoare. Ei cântă multe genuri de muzică, de la cele mai „tradiţionale” (cum ar fi hore şi sârbe), la cele mai „moderne” (manele, etno-pop, etc.). În pofida diversităţii acestor practici, lăutăria rămâne o meserie destul de bine conturată. Nu oricare muzicanţi profesionişti trec drept lăutari. A fi lăutar înseamnă în primul rând a cânta la cerere, pentru a satisface aşteptările ascultătorilor.

Între 2001 şi 2008 am studiat modul în care aceşti muzicieni înţeleg legătura între inteligenţă şi emoţii muzicale. Am realizat cercetări de teren mai ales în Moldova, în satul Zece Prăjii. Studiul a luat forma unei teze de doctorat (Universitatea Paris X Nanterre, 2006), iar apoi a fost publicat într-o carte (Fabricants d’émotion. Musique et malice dans un village tsigane de Roumanie, Nanterre: Société d’ethnologie, 2008).

După cum spun lăutarii, aceeaşi aptitudine intelectuală – şi aceeaşi atitudine faţă de lumea exterioară – este necesară pentru minciună, camuflaj, dar şi inovaţie tehnologică, creativitate sau fantezie. Mai mulţi termeni, în limbile română şi ţigănească, permit nuanţarea unei game de comportamente. Studiul meu s-a concentrat asupra două cuvinte: şmecherie şi ciorănie.

Şmecherul este definit în dicţionar (DEX), ca cel „Care ştie să iasă din încurcături, pe care nu-l poţi păcăli; abil; isteţ, dezgheţat; şiret, şarlatan. — Din germ. Schmecker ‘persoană cu gust rafinat’.”

Sensul cuvântului cioran este mai complex. De data aceasta dicţionarul nu dă o definiţie. La Zece Prăjini, anumiţi lăutari estimează că este format din rădăcina cior („hoţ” în romani). Sufixul românesc –ănie ar atenua sensul şi i-ar da o dimensiune ironică. A fi cioran înseamnă a fi descurcăreţ, un pic excroc sau, după cum explică unii muzicieni, hoţ deştept.

Cineva poate să fie şmecher sau cioran dacă manipulează zvonurile din sat, intrigile familiale, aspiraţiile şi suspiciunile cuiva, sau dacă negociază cu argumente la limita escrocheriei (şmecherul rămâne însă în cadrul legal). Termenii şmecherie sau ciorănie permit caracterizarea unei forme de inteligenţă şi o manieră de a interacţiona cu oameni şi lucruri. Nu au nimic particular care să îi lege de muzică.

Cu toate acestea, în comentariile lăutarilor şi a apropiaţilor lor, eficacitatea lăutăriei are la bază acelaşi principiu al negocierii, al reparării sau inventării. Un lăutar poate fii şmecher cu auditoriul său, sau cu melodiile însele. De asemena, ascultând o melodie, cunoscătorii pot comenta unele turnuri particulare drept ciorănii. Aceaste ciorănii/şmecherii camuflează uneori incapacităţi dar tot ele fundamentează şi virtuozitatea celor mai buni muzicieni.

Firul acestor concepte leagă comportamentele muzicale şi sociale. Ceea ce se desenează aici este o formă de inteligenţă comună mai multor domenii de activitate. Ea nu porneşte de la planuri predefinite, nici nu respectă principii clare. Ea exploatează mai degrabă oportunitatea oferită de un context anme. Acesta poate fii „social” sau „muzical”, dar în comentariile lăutarilor, diferenţa nu e esenţială. Din punctul lor de vedere muzica ne e o formă de „comunicare” ci mai degrabă o acţiune tehnică. Acest lucru nu înseamnă că nu gustă şi ei din plin sentimentele muzicale (măcar ca ascultători). În comentariile lor, „tehnică” şi „sentiment” nu apar ca două noţiuni opuse. Urmărind discursul lor, putem deci înţelege felul lor de a cânta, dar şi face lumină asupra legăturii privilegiate dintre tehnică, în general, şi fascinaţie, plăcere sau emoţie.

0 Responses to “Victor Alexandru Stoichiţă: Fabricanţi de emoţie. Despre şmecherie şi creativitate în gândirea lăutarilor”


  • No Comments

Leave a Reply


− two = 7