To Virtual Tour
ALEXANDRU TZIGARA-SAMURCAŞ

Born on April 4th 1872 in Bucharest in a family of small boyars, he goes to high school in Bucharest. In 1892 he is appointed custodian of the Antiquities Museum headed by Grigore Tocilescu. In 1893 he goes to study in Germany, at the München University, with King Carol’s support and Al. Odobescu’s advices; he studies art history there. He comes back to Romania and resigns from the Antiquity Museum in order to continue his studies in France and then, again, Germany, with an interest in museography. He studies with Wilhelm von Bode, a reformer of Berlin museums.
After finishing his studies he is appointed librarian and then director of the Carol I Foundation and professor in the Art History and Aesthetics Department of the Belle Arte School in Bucharest.
On October 1st 1906, Al. Tzigara Samurcaş is appointed director of the Museum of Ethnography, National Art, Decorative Art and Industrial Art renamed, in 1915, the National Art Museum Carol I. The new museum was temporarily hosted in the building of the former state coin factory on 3, Kiseleff Avenue, on the same spot where the palace of prince Mavrogheni used to be. From the beginning, Al. Tzigara-Samurcaş bases his museum on modern, scientific bases. His acquisitions considerably increase the collections, the main attraction being the house of Antonie Mogoş from Ceauru (Gorj) exhibited inside the museum.
A never-ending fight begins for acquiring the necessary funds to raise a new building (the current building of the museum). The plans where made in collaboration with the architect N. Ghica-Budeşti. To this purpose, he writes numerous newspaper articles that will be later gathered in his book “Romanian Museography” (1936). On June 30th, 1912 the foundation of the new building was laid. The construction was many times interrupted, so the building was only ready in 1941.
As long as he was director of the Museum, Al. Tzigara-Samurcaş lead a prodigious activity in connection with his other preoccupations: director of the Carol I Fundation and professor of art history and aesthetics in Cernăuţi. He writes articles on various topics, academic books, among which the ones on popular art are very important, holds conferences on the radio or at the Athenaeum, participates in international congresses and exhibitions. Al.Tzigara-Samurcaş becomes an important name in his field.
The situation becomes worse after the Second World War when the communist authorities dismiss him from the position of Museum director. In old age, sick and overly humiliated, the Father of the Museum on the Boulevard dies on April 1st, 1952.

MĂRȚIȘOR. MOSTRAR: 25-19 | 1-21 martie 2021




Cu siguranță, zilele acestea ați auzit tot atâtea povești despre Mărțișor câte bordeie și obiceiuri există.
 

De la originea latină și arealul de răspândire balcanic, la recontextualizările contemporane, obiceiul mărțișorului s-a făcut simțit pe ecranele televizoarelor, în difuzoarele radiourilor, pe rețelele de socializare și în căutările cumpărătorilor împătimiți. Cu mască și distanțare socială, nici pandemia nu i-a opus rezistență!

Ca în fiecare an în ajun de 1 Martie, timp de 5 zile, Muzeul Național Țăranului Român a sărbătorit Mărțișorul, un eveniment care a devenit în ultimii 19 ani o referință pentru publicul larg în peisajul târgurilor bucureștene continuând să promoveze și să recontextualizeze sărbătorirea unui obicei care în ultimul secol a primit o serie de transformări, predominant în spațiul urban.

25 de ani de la prima expoziție-happening ce i-a fost dedicată: pusă în scenă și performată de Irina Nicolau și câteva studente, membre ale grupului Furnica, în holul Facultății de Litere de la Universitatea din București. 19 ani de la primul Târg al mărțișorului la MȚR. Suficiente motive de rememorare a trecutului recent printr-un crochiu de etnologie urbană sub forma unui mostrar al obiectului mărțișor, pornind de la minimalismul firului alb și roșu, cu sau fără monedă de argint, la reclama ante-, inter- și post-belică, la serializarea industrială a mărțișoarelor ieftine și a mărțișoarelor unicat din perioada comunismului, până la personajele post-post-moderne închipuite din reziduurile PC & high-tech.

Create de studenți, artiști, meșteșugari sau mici cooperații, mărțișoarele par să fi lăsat în urmă de ceva vreme sensurile reamintite periodic de etnografi și etnologi. Lumea și mitologia țărănească au devenit sursă de inspirație în imaginarea și explorarea unor noi forme ale creativității urbane: de la obiectul manufacturat și reciclat care folosește materiile naturale devenite clasice la amprenta unui design contemporan, banda desenată sau personaje și semne din mitologiile vizuale ale secolului XX, performate pe o multitudine de materii neconvenționale.

Expoziția poate fi vizitată în sala Acvariu, din 01.03 până în 21.03. 2021, între orele 10.00 -18.00.

Curatori: Lila Passima, Cosmin Manolache

 








back to main page
 
closed