To Virtual Tour
ALEXANDRU TZIGARA-SAMURCAŞ

Born on April 4th 1872 in Bucharest in a family of small boyars, he goes to high school in Bucharest. In 1892 he is appointed custodian of the Antiquities Museum headed by Grigore Tocilescu. In 1893 he goes to study in Germany, at the München University, with King Carol’s support and Al. Odobescu’s advices; he studies art history there. He comes back to Romania and resigns from the Antiquity Museum in order to continue his studies in France and then, again, Germany, with an interest in museography. He studies with Wilhelm von Bode, a reformer of Berlin museums.
After finishing his studies he is appointed librarian and then director of the Carol I Foundation and professor in the Art History and Aesthetics Department of the Belle Arte School in Bucharest.
On October 1st 1906, Al. Tzigara Samurcaş is appointed director of the Museum of Ethnography, National Art, Decorative Art and Industrial Art renamed, in 1915, the National Art Museum Carol I. The new museum was temporarily hosted in the building of the former state coin factory on 3, Kiseleff Avenue, on the same spot where the palace of prince Mavrogheni used to be. From the beginning, Al. Tzigara-Samurcaş bases his museum on modern, scientific bases. His acquisitions considerably increase the collections, the main attraction being the house of Antonie Mogoş from Ceauru (Gorj) exhibited inside the museum.
A never-ending fight begins for acquiring the necessary funds to raise a new building (the current building of the museum). The plans where made in collaboration with the architect N. Ghica-Budeşti. To this purpose, he writes numerous newspaper articles that will be later gathered in his book “Romanian Museography” (1936). On June 30th, 1912 the foundation of the new building was laid. The construction was many times interrupted, so the building was only ready in 1941.
As long as he was director of the Museum, Al. Tzigara-Samurcaş lead a prodigious activity in connection with his other preoccupations: director of the Carol I Fundation and professor of art history and aesthetics in Cernăuţi. He writes articles on various topics, academic books, among which the ones on popular art are very important, holds conferences on the radio or at the Athenaeum, participates in international congresses and exhibitions. Al.Tzigara-Samurcaş becomes an important name in his field.
The situation becomes worse after the Second World War when the communist authorities dismiss him from the position of Museum director. In old age, sick and overly humiliated, the Father of the Museum on the Boulevard dies on April 1st, 1952.

Ultima transhumanţă




Expoziţie de fotografie la Muzeul Naţional al Ţăranului Român
Un proiect de Dragoş Lumpan

23 februarie - 18 martie 2012



5 ani de cercetare, 6 ţări studiate, 40.000 de km parcurşi, 100.000 de fotografii, 70 de ore material filmat şi 100 de ore înregistrări audio despre dispariţia unui mod de viaţă milenar


În perioada 23 februarie - 18 martie 2012, artistul vizual Dragoş Lumpan va prezenta la Muzeul Naţional al Ţăranului Român, sala Oaspeţi, expoziţia de fotografie a proiectului Ultima transhumanţă. Documentarul vizual reprezintă rezultatul unui proiect artistic, etnografic şi sociologic ce a durat 5 ani şi însumează călătorii de peste 40.000 km în 6 ţări: România, Albania, Grecia, Italia, Marea Britanie şi Turcia.

Vernisajul va avea loc joi, 23 februarie, ora 18.00, la sala Oaspeţi.

Duminică, 18 martie
Transhumanţa se încheie cu cântec!
16.00 – 18.00: întâlnire în Sala Oaspeţi - ultima şansă de a vedea (sau revedea) proiectul
Transhumanţa la MŢR
18.00 – 19.00: Clubul Ţăranului - discuţii transhumante;
19.00 – 20.30: Clubul Ţăranului - concertul acustic al trupei Bucium cu
albumul „Mioriţa” & proiecţii video transhumante.



„Am început acest proiect din curiozitate. Mergând cu trenul sau cu maşina am văzut pe câmp oi; lângă oi e şi câte un cioban. Şi am fost curios să aflu câte ceva despre ciobani. Unde dorm, ce mănâncă, ce fac toată ziua, tot anul... Am aflat ca unii ciobani merg zi de zi cu oile, sute de kilometri într-un an, dorm unde îi prinde noaptea, sub cerul liber, indiferent de anotimp. Trăiesc într-o altă lume, într-un alt timp, într-un calendar cvasi-cosmic. Ce am descoperit pe parcursul studiului este însă tocmai dispariţia transhumanţei. De aici şi titlul proiectului, Ultima transhumanţă. Asistăm la dispariţia unui mod de viaţă. Ciobanii nu vor să mai fie ciobani. Sau cel puţin nu vor să mai meargă la drum zi de zi, an de an, toată viaţa. E mai mult decât o meserie, e un mod de viaţă greu, foarte greu.” – Dragoş Lumpan.

Cercetarea însumează călătorii de peste 40.000 km în România, Albania, Grecia, Italia, Marea Britanie şi Turcia. Volumul de materiale adunate este covârşitor: 100.000 fotografii, 70 de ore de material filmat şi 100 de ore de înregistrări audio.


„După ce am umblat 5 ani şi am mers în 6 ţări - suficient cât să înconjor pământul - am aflat un lucru care tot timpul a fost şi este aici: noi, în România, avem oameni frumoşi, locuri frumoase, animale frumoase. Nu ne rămâne decât să observăm această frumuseţe şi să ne bucurăm de ea” – Dragoş Lumpan.


Până acum, expoziţia a fost expusă în Marea Britanie, Austria, Germania, Franţa, Turcia şi Spania. După Muzeul Naţional al Ţăranului Român, expoziţia fotografică va fi prezentată în primăvară, în Italia. Pasul următor va fi lansarea filmului documentar, în 2012.

Proiectul s-a bucurat de largă apreciere europeană şi naţională:

„Lumea pare a fi mereu în grabă, cu o viteză tot mai frenetică. Avem mai puţin timp pentru noi şi cei din jur; mai puţin timp să ne gândim la ceea ce contează cu adevărat. Există însă o portiţă. Oamenii care îşi organizează viaţa după legile pământului reprezintă o resursă umană preţioasă şi acesta este unul dintre nenumăratele motive pentru care fotografiile lui Dragoş Lumpan sunt valoroase. El ştie că nu poate schimba nimic, dar pur şi simplu atrăgând atenţia asupra fenomenului el contribuie de fapt la supravieţuirea acestui mod de viaţă” - Caroline Juler, artist vizual, autoarea ghidului „Romania” – National Geographic.

„Asemenea lui Caravaggio, care şi-a prezentat arta prin raportare la timp şi loc, Dragoş Lumpan utilizează fotografia ca mijloc de expresie” – Martin Hochleitner, director al Landesgalerie Linz, profesor la University of Applied Arts în Viena.

„Imaginile surprinse de Dragoş Lumpan oferă o dimensiune vizuală ce arheologic poate fi, de multe ori, doar vag intuită” – Tiberiu Vasilescu, istoric, arheolog, lector universitar.

„Proiectul este impresionant şi sunt sigură că din perspectiva antropologiei sociale şi culturale poate să fie un reper european” - Aneta Bogdan, Chartered Marketer, Managing Partner Brandient.

„Dragoş Lumpan este unul dintre ultimii martori ai unei tradiţii care dispare pe neştiute din frumuseţea lumii” – Răzvan Exarhu, jurnalist.

Program de vizitare: până pe 18 martie 2012, de marţi până duminică, 10.00 – 18.00.


Proiect finanţat de Institutul Cultural Român prin Programul Cantemir.
Parteneri :
GAV – Generic Audiovizual
Epson, Square Media, Atelierul de grafică, Corcova, iSTYLE, F64.



Pentru mai multe informaţii:
Dragoş Lumpan
dragos@lumpan.com
www.lumpan.ro

 


back to main page