To Virtual Tour
Ethnophonie este, la începutul anilor 90, numele unei colecţii de casete consacrate muzicilor de tradiţie orală din România. Înainte de a sucomba, strivită de dificultăţi financiare (1996), colecţia îşi câştigă în România o serie de tineri simpatizanţi. Ea este remarcată, în mod neaşteptat, de o revistă franceză de mare prestigiu: Trad Musique.

În 2000 colecţia reînvie, gravată pe CD-uri însoţite de ample broşuri bilingve (engleză-franceză, apoi română-engleză). Realizatorii ei sunt decişi să facă imposibilul pentru a prelungi colecţia pe termen indefinit, la acelaşi nivel calitativ. După cel de-al şaptelea disc autorii înţeleg că, chibzuindu-şi micile subvenţii şi venituri, au şanse să izbutească, chiar în contextul prăbuşirii dramatice a industriei mondiale a discului.

Prin 2002 apar primele ecouri favorabile consistente, majoritatea provenind din Occident: Elveţia, Franţa, Marea Britanie, Austria, Suedia, Germania, Polonia. În 2004, unul din discurile colecţiei – Muzică ţigănească din Transilvania – este nominalizat pentru Premiul criticii germane a discului (Preis der Deutschen Schallplattenkritik). Revista Song Lines publică, sub o semnătură celebră, recenzii măgulitoare pentru discurile 005-010 – cel mai apreciat din ele fiind Muzică veche din Moldova de Sus. Revista Cahiers de musique traditionnelle consemnează şi ea câteva preţioase elogii pe marginea seriei. Posturi de radio străine difuzează, ocazional sau cu regularitate, piese din colecţia Ethnophonie. În universităţile americane, austriece şi franceze, discurile sunt folosite pentru ilustrarea unor cursuri referitoare la muzicile Europei de răsărit. Producători de filme recurg la muzica colecţiei pentru ilustrarea operelor lor documentare sau artistice. Broşuri şi pliante turistice le recomandă vizitatorilor să-şi achiziţioneze din România întreaga colecţie Ethnophonie.

La finele anului 2004 Academia Charles Cross examinează întreaga colecţie – care numără pe atunci 10 CD-uri – , după care o propune pentru premiul Coup de coeur, la categoria Musiques traditionnelles. Premiul este proclamat la Arles, în 16 iulie 2005.

Începând din 2002, realizatorii se hotărăsc să-şi denumească Ethnophonie toate gesturile pe care le comit: cercetările de teren aprofundate în diferite regiuni ale ţării, concertele, animaţiile muzicale, conferinţele, cărţile şi broşurile etnomuzicologice. Gestul lor este justificat de faptul că toate urmăresc popularizarea muzicii de tradiţie orală şi impunerea sa ca o alternativă genuină de calitate pentru muzica folclorică oficială, susţinută în continuare în România de majoritatea instituţiilor culturale de stat, de medii, de oamenii politici şi de bogătaşii de plastic ai tranziţiei.

Ethnophonie va participa la festivităţile legate de centenarul muzeului lansându-şi ultima producţie: Aromânii din Andon Poci, Albania. Cântări şi povestiri, CD însoţit de o amplă şi ambiţioasă broşură (în limbile română, aromână, engleză, greacă şi albaneză).

www.ethnophonie.ro

Atelier online de încondeiat ouă




Sărbătoarea Învierii Domnului este așteptată cu bucurie de societatea tradițională românească. Înaintea acestei sărbători, țăranii fac o serie de munci rituale, curățarea gospodăriei, aerisirea lucrurilor, coacerea pâinii, pregătirea alimentelor rituale, încondeierea ouălor.

Încondeierea este un obicei vechi, modelele sunt migăloase și necesită talent, răbdare și atenție. În vechime, femeile care încondeiau „se rugau și se păstrau curate, doar așa ieșeau ouăle frumoase”.


În perioada 7-9 aprilie 2020, vă invităm să ne urmăriți pe pagina de Facebook a Galeriei de Artă Țărănească

Aici vă vom arăta trei ateliere de încondeiat ouă, unde vor fi descrise imagini despre tehnica, semnele şi tradiţia încondeierii ouălor, încercând să aducem, în casele dumneavoastră, acest meșteșug mult îndrăgit în Bucovina.

Le mulțumim, pe această cale, celor care au participat, de-a lungul timpului, la târgurile organizate de Muzeul Național al Țăranului Român şi, în special, încondeietoarelor care au păstrat viu acest frumos meșteșug: Maria Zinici, Ileana Hotopilî, Rodica Bardahan, Saveta Aneci, Genoveva Sauciuc, Filoteia Drajmici, Cristina Niga, Maria Hopp, Rodica Fercal şi Ortensia Leuciuc.

Eveniment online realizat de Simona Hobincu, muzeograf și Oana Constantin, muzeograf

 


 


back to main page
 
closed