To Virtual Tour
Ethnophonie este, la începutul anilor 90, numele unei colecţii de casete consacrate muzicilor de tradiţie orală din România. Înainte de a sucomba, strivită de dificultăţi financiare (1996), colecţia îşi câştigă în România o serie de tineri simpatizanţi. Ea este remarcată, în mod neaşteptat, de o revistă franceză de mare prestigiu: Trad Musique.

În 2000 colecţia reînvie, gravată pe CD-uri însoţite de ample broşuri bilingve (engleză-franceză, apoi română-engleză). Realizatorii ei sunt decişi să facă imposibilul pentru a prelungi colecţia pe termen indefinit, la acelaşi nivel calitativ. După cel de-al şaptelea disc autorii înţeleg că, chibzuindu-şi micile subvenţii şi venituri, au şanse să izbutească, chiar în contextul prăbuşirii dramatice a industriei mondiale a discului.

Prin 2002 apar primele ecouri favorabile consistente, majoritatea provenind din Occident: Elveţia, Franţa, Marea Britanie, Austria, Suedia, Germania, Polonia. În 2004, unul din discurile colecţiei – Muzică ţigănească din Transilvania – este nominalizat pentru Premiul criticii germane a discului (Preis der Deutschen Schallplattenkritik). Revista Song Lines publică, sub o semnătură celebră, recenzii măgulitoare pentru discurile 005-010 – cel mai apreciat din ele fiind Muzică veche din Moldova de Sus. Revista Cahiers de musique traditionnelle consemnează şi ea câteva preţioase elogii pe marginea seriei. Posturi de radio străine difuzează, ocazional sau cu regularitate, piese din colecţia Ethnophonie. În universităţile americane, austriece şi franceze, discurile sunt folosite pentru ilustrarea unor cursuri referitoare la muzicile Europei de răsărit. Producători de filme recurg la muzica colecţiei pentru ilustrarea operelor lor documentare sau artistice. Broşuri şi pliante turistice le recomandă vizitatorilor să-şi achiziţioneze din România întreaga colecţie Ethnophonie.

La finele anului 2004 Academia Charles Cross examinează întreaga colecţie – care numără pe atunci 10 CD-uri – , după care o propune pentru premiul Coup de coeur, la categoria Musiques traditionnelles. Premiul este proclamat la Arles, în 16 iulie 2005.

Începând din 2002, realizatorii se hotărăsc să-şi denumească Ethnophonie toate gesturile pe care le comit: cercetările de teren aprofundate în diferite regiuni ale ţării, concertele, animaţiile muzicale, conferinţele, cărţile şi broşurile etnomuzicologice. Gestul lor este justificat de faptul că toate urmăresc popularizarea muzicii de tradiţie orală şi impunerea sa ca o alternativă genuină de calitate pentru muzica folclorică oficială, susţinută în continuare în România de majoritatea instituţiilor culturale de stat, de medii, de oamenii politici şi de bogătaşii de plastic ai tranziţiei.

Ethnophonie va participa la festivităţile legate de centenarul muzeului lansându-şi ultima producţie: Aromânii din Andon Poci, Albania. Cântări şi povestiri, CD însoţit de o amplă şi ambiţioasă broşură (în limbile română, aromână, engleză, greacă şi albaneză).

www.ethnophonie.ro

Cântece şi jocuri la gura sobei




Cântece şi jocuri la gura sobei
pentru familii cu copii de 2-6 ani
Cum frigul a venit cu adevărat abia acum, asociaţia De dragul artei propune în luna februarie, în Muzeul Naţional al Ţăranului Român, un program special de educaţie creativă adresat familiilor cu copii între 2 şi 6 ani: Cântece şi jocuri la gura sobei. Programul propune două tipuri de activităţi într-un singur program care durează o oră: vizită interactivă în muzeu şi un atelier creativ în Galeria la nuiele, spaţiu oferit de Cărtureşti.
În sala de Cahle a muzeului, pornind de la centralitatea sobei din sală ajungem, prin cântec și joacă, la rolul sobei în casă: de la sursă de căldură fizică și lumină, la locul unde se prepară mâncarea și se povestește câte-n lună si-n stele, până la urmă, la locul de întâlnire a membrilor familiei. Frumuseţea cahlelor ce îmbracă soba constituie punctul de pornire pentru descoperirea caracteristicilor fizice ale sobei și pentru învățarea unor cuvinte noi despre universul de foc al sobei, dar descoperim și poveștile încastrate în fiecare cahlă în parte, fie că este vorba despre istoria unui călăreț, a unui vânător sau misterele unor animale fantastice. În atelier copiii vor picta pe faianță motive văzute în timpul vizitei sau vor modela cahle similare celor admirate în muzeu. Programele pentru 4-6 ani vor beneficia de prezența unui sculptor.
Programele se desfăşoară după următorul orar:
• sâmbată, 4 februarie, ora 10.30, familii cu copii de 2-3 ani
• duminică, 5 februarie, ora 10.30, familii cu copii de 3-4 ani
• sâmbată, 11 februarie, ora 10.30, familii cu copii de 4-6 ani
• duminică, 12 februarie, ora 10.30, familii cu copii de 2-3 ani
• sâmbată, 18 februarie, ora 10.30, familii cu copii de 3-4 ani
• duminică, 19 februarie, ora 10.30, familii cu copii de 4-6 ani
• sâmbată, 25 februarie, ora 10.30, familii cu copii de 2-3 ani
• duminică, 26 februarie, ora 10.30, familii cu copii de 3-4 ani
Programările sunt absolut necesare şi se fac numai în săptămâna programului la emailul: programari@dedragulartei.ro (confirmarea înscrierii se va face printr-un email al organizatorilor) sau la telefonul: 0747 027 353. Taxele de participare la program sunt următoarele: 40 lei/familie formată din doi membri, 50 lei/familie formată din trei membri, 60 lei/ familie formată din patru membri etc.
Asociaţia îşi propune să fie o sursă de inspiraţie pentru educaţia din România, să propună cele mai adaptate, imaginative şi moderne programe de educaţie creativă în muzee sau spaţii similare. http://www.facebook.com/dedragulartei
 


back to main page