To Virtual Tour
Ethnophonie este, la începutul anilor 90, numele unei colecţii de casete consacrate muzicilor de tradiţie orală din România. Înainte de a sucomba, strivită de dificultăţi financiare (1996), colecţia îşi câştigă în România o serie de tineri simpatizanţi. Ea este remarcată, în mod neaşteptat, de o revistă franceză de mare prestigiu: Trad Musique.

În 2000 colecţia reînvie, gravată pe CD-uri însoţite de ample broşuri bilingve (engleză-franceză, apoi română-engleză). Realizatorii ei sunt decişi să facă imposibilul pentru a prelungi colecţia pe termen indefinit, la acelaşi nivel calitativ. După cel de-al şaptelea disc autorii înţeleg că, chibzuindu-şi micile subvenţii şi venituri, au şanse să izbutească, chiar în contextul prăbuşirii dramatice a industriei mondiale a discului.

Prin 2002 apar primele ecouri favorabile consistente, majoritatea provenind din Occident: Elveţia, Franţa, Marea Britanie, Austria, Suedia, Germania, Polonia. În 2004, unul din discurile colecţiei – Muzică ţigănească din Transilvania – este nominalizat pentru Premiul criticii germane a discului (Preis der Deutschen Schallplattenkritik). Revista Song Lines publică, sub o semnătură celebră, recenzii măgulitoare pentru discurile 005-010 – cel mai apreciat din ele fiind Muzică veche din Moldova de Sus. Revista Cahiers de musique traditionnelle consemnează şi ea câteva preţioase elogii pe marginea seriei. Posturi de radio străine difuzează, ocazional sau cu regularitate, piese din colecţia Ethnophonie. În universităţile americane, austriece şi franceze, discurile sunt folosite pentru ilustrarea unor cursuri referitoare la muzicile Europei de răsărit. Producători de filme recurg la muzica colecţiei pentru ilustrarea operelor lor documentare sau artistice. Broşuri şi pliante turistice le recomandă vizitatorilor să-şi achiziţioneze din România întreaga colecţie Ethnophonie.

La finele anului 2004 Academia Charles Cross examinează întreaga colecţie – care numără pe atunci 10 CD-uri – , după care o propune pentru premiul Coup de coeur, la categoria Musiques traditionnelles. Premiul este proclamat la Arles, în 16 iulie 2005.

Începând din 2002, realizatorii se hotărăsc să-şi denumească Ethnophonie toate gesturile pe care le comit: cercetările de teren aprofundate în diferite regiuni ale ţării, concertele, animaţiile muzicale, conferinţele, cărţile şi broşurile etnomuzicologice. Gestul lor este justificat de faptul că toate urmăresc popularizarea muzicii de tradiţie orală şi impunerea sa ca o alternativă genuină de calitate pentru muzica folclorică oficială, susţinută în continuare în România de majoritatea instituţiilor culturale de stat, de medii, de oamenii politici şi de bogătaşii de plastic ai tranziţiei.

Ethnophonie va participa la festivităţile legate de centenarul muzeului lansându-şi ultima producţie: Aromânii din Andon Poci, Albania. Cântări şi povestiri, CD însoţit de o amplă şi ambiţioasă broşură (în limbile română, aromână, engleză, greacă şi albaneză).

www.ethnophonie.ro

Ia, ADN-ul civilizației montane românești | Lansare de carte




6 martie 2020, de la ora 16.00, Sala Acvariu
Muzeul Național al Țăranului Român

 


Muzeul Național al Țăranului Român vă așteaptă vineri, 6 martie 2020, de la ora 16.00, la Sala Acvariu, la prezentarea de carte Ia, ADN-ul civilizației montane românești, având ca autori pe Vasile Avădănei și Lidia Avădănei.


Lucrarea prezintă multitudinea calităților și rolul major al iei în cultura și viața românului. Pe baza unor trăiri și cunoștințe directe, autorii au putut pătrunde în tainele universului sătesc, pentru a le înfățișa în carte, într-o formă inedită, din care transpare atașamentul lor pentru lumea satului montan și pentru creațiile tradiționale, încărcate de informații și practici.


Cititorii sunt îndemnați la un exercițiu de meditație asupra calităților estetice ale culturii populare, pentru a le transmite generațiilor viitoare. Este vorba de un îndemn la meditație și la un dialog cu sine în trei ipostaze: meditație asupra vieții de la munte, meditație asupra iei ca element de „însămânțare a optimismului“ și un dialog tainic cu ia, apropiat de o practică ezoterică.


Sunt abordate elemente care fac conexiune cu niveluri superioare de spiritualitate, care întăresc măreția istorică a poporului român și o asociază cu manifestările și preocupările contemporane asupra originii noastre, ca neam. Finalul cărții se vrea, într-un fel, apoteotic, autorii parafrazând: „dacă ie nu e, nimic nu e!” dar, „dacă ie e, speranță e!”


Prezintă: conf. univ. dr. Mihai Milca (SNSPA)


Lucrarea a fost elaborată prin Asociația Centrul de Incubare Creativ – Inovativ de Afaceri (CICIA) Roznov, în cadrul unui proiect finanțat de Consiliul Județean Neamț.

 


back to main page
 
closed