To Virtual Tour
Ethnophonie este, la începutul anilor 90, numele unei colecţii de casete consacrate muzicilor de tradiţie orală din România. Înainte de a sucomba, strivită de dificultăţi financiare (1996), colecţia îşi câştigă în România o serie de tineri simpatizanţi. Ea este remarcată, în mod neaşteptat, de o revistă franceză de mare prestigiu: Trad Musique.

În 2000 colecţia reînvie, gravată pe CD-uri însoţite de ample broşuri bilingve (engleză-franceză, apoi română-engleză). Realizatorii ei sunt decişi să facă imposibilul pentru a prelungi colecţia pe termen indefinit, la acelaşi nivel calitativ. După cel de-al şaptelea disc autorii înţeleg că, chibzuindu-şi micile subvenţii şi venituri, au şanse să izbutească, chiar în contextul prăbuşirii dramatice a industriei mondiale a discului.

Prin 2002 apar primele ecouri favorabile consistente, majoritatea provenind din Occident: Elveţia, Franţa, Marea Britanie, Austria, Suedia, Germania, Polonia. În 2004, unul din discurile colecţiei – Muzică ţigănească din Transilvania – este nominalizat pentru Premiul criticii germane a discului (Preis der Deutschen Schallplattenkritik). Revista Song Lines publică, sub o semnătură celebră, recenzii măgulitoare pentru discurile 005-010 – cel mai apreciat din ele fiind Muzică veche din Moldova de Sus. Revista Cahiers de musique traditionnelle consemnează şi ea câteva preţioase elogii pe marginea seriei. Posturi de radio străine difuzează, ocazional sau cu regularitate, piese din colecţia Ethnophonie. În universităţile americane, austriece şi franceze, discurile sunt folosite pentru ilustrarea unor cursuri referitoare la muzicile Europei de răsărit. Producători de filme recurg la muzica colecţiei pentru ilustrarea operelor lor documentare sau artistice. Broşuri şi pliante turistice le recomandă vizitatorilor să-şi achiziţioneze din România întreaga colecţie Ethnophonie.

La finele anului 2004 Academia Charles Cross examinează întreaga colecţie – care numără pe atunci 10 CD-uri – , după care o propune pentru premiul Coup de coeur, la categoria Musiques traditionnelles. Premiul este proclamat la Arles, în 16 iulie 2005.

Începând din 2002, realizatorii se hotărăsc să-şi denumească Ethnophonie toate gesturile pe care le comit: cercetările de teren aprofundate în diferite regiuni ale ţării, concertele, animaţiile muzicale, conferinţele, cărţile şi broşurile etnomuzicologice. Gestul lor este justificat de faptul că toate urmăresc popularizarea muzicii de tradiţie orală şi impunerea sa ca o alternativă genuină de calitate pentru muzica folclorică oficială, susţinută în continuare în România de majoritatea instituţiilor culturale de stat, de medii, de oamenii politici şi de bogătaşii de plastic ai tranziţiei.

Ethnophonie va participa la festivităţile legate de centenarul muzeului lansându-şi ultima producţie: Aromânii din Andon Poci, Albania. Cântări şi povestiri, CD însoţit de o amplă şi ambiţioasă broşură (în limbile română, aromână, engleză, greacă şi albaneză).

www.ethnophonie.ro

TONITZA 70 | 12 – 19 decembrie 2019




Liceul de Arte Plastice „Nicolae Tonitza”, în parteneriat cu Muzeul Național al Țăranului Român, vă invită joi, 12 decembrie 2019, de la ora 19, la vernisajul expoziției TONITZA 70, care va avea loc la Sala Irina Nicolau.


La mai bine de 70 de ani de la înființare, Liceul de Arte Plastice „Nicolae Tonitza” din București își propune să deschidă în sălile Muzeului Național al Țăranului Român din București, o expoziție cu lucrări de pictură, sculptură și grafică aparținând artiștilor care au fost profesori de specialitate ai acestei unități de învățământ, în decursul timpului. Chiar și numele liceului, primit în 1970, trimite la un mare artist și profesor: Nicolae Tonitza. Multe lucrări ale artiștilor care au predat la Liceul de Arte Plastice „Nicolae Tonitza” se vor regăsi pe simezele acestei expoziții. Printre artiștii – profesori se află figuri reprezentative pentru arta românească, începând cu deceniul al cincilea al secolului trecut și continuând până astăzi. Artiștii reprezentativi pentru Liceul „Nicolae Tonitza”, prezenți la această manifestare, s-au remarcat prin participări la mari expoziții în țară și în străinătate, despre opera lor s-au scris studii sau monografii, lucrările lor au intrat în muzee importante de artă contemporană. De remarcat și faptul că, în foarte mute cazuri, mulți profesori ai liceului au devenit și profesori universitari. Mulți absolvenți ai acestei școli au devenit, la rândul lor, plasticieni, iar unii chiar profesori la Liceul „Nicolae Tonitza”, asigurând continuitatea în îndrumarea elevilor în lumea artelor plastice. Expoziția care urmează să fie deschisă la Muzeul Național al Țăranului Român va oferi vizitatorilor un ansamblu de lucrări de înaltă ținută artistică ilustrând mai multe decenii de plastică bucureșteană și având ca numitor comun Liceul „Nicolae Tonitza”.


Expoziția TONITZA 70 va putea fi vizitată la Sala Irina Nicolau, până pe 19 decembrie 2019, de marți până duminică. Lunea este închis. Intrarea este liberă.
 





back to main page
 
closed