Catre Tur Virtual
Ethnophonie este, la începutul anilor 90, numele unei colecţii de casete consacrate muzicilor de tradiţie orală din România. Înainte de a sucomba, strivită de dificultăţi financiare (1996), colecţia îşi câştigă în România o serie de tineri simpatizanţi. Ea este remarcată, în mod neaşteptat, de o revistă franceză de mare prestigiu: Trad Musique.

În 2000 colecţia reînvie, gravată pe CD-uri însoţite de ample broşuri bilingve (engleză-franceză, apoi română-engleză). Realizatorii ei sunt decişi să facă imposibilul pentru a prelungi colecţia pe termen indefinit, la acelaşi nivel calitativ. După cel de-al şaptelea disc autorii înţeleg că, chibzuindu-şi micile subvenţii şi venituri, au şanse să izbutească, chiar în contextul prăbuşirii dramatice a industriei mondiale a discului.

Prin 2002 apar primele ecouri favorabile consistente, majoritatea provenind din Occident: Elveţia, Franţa, Marea Britanie, Austria, Suedia, Germania, Polonia. În 2004, unul din discurile colecţiei – Muzică ţigănească din Transilvania – este nominalizat pentru Premiul criticii germane a discului (Preis der Deutschen Schallplattenkritik). Revista Song Lines publică, sub o semnătură celebră, recenzii măgulitoare pentru discurile 005-010 – cel mai apreciat din ele fiind Muzică veche din Moldova de Sus. Revista Cahiers de musique traditionnelle consemnează şi ea câteva preţioase elogii pe marginea seriei. Posturi de radio străine difuzează, ocazional sau cu regularitate, piese din colecţia Ethnophonie. În universităţile americane, austriece şi franceze, discurile sunt folosite pentru ilustrarea unor cursuri referitoare la muzicile Europei de răsărit. Producători de filme recurg la muzica colecţiei pentru ilustrarea operelor lor documentare sau artistice. Broşuri şi pliante turistice le recomandă vizitatorilor să-şi achiziţioneze din România întreaga colecţie Ethnophonie.

La finele anului 2004 Academia Charles Cross examinează întreaga colecţie – care numără pe atunci 10 CD-uri – , după care o propune pentru premiul Coup de coeur, la categoria Musiques traditionnelles. Premiul este proclamat la Arles, în 16 iulie 2005.

Începând din 2002, realizatorii se hotărăsc să-şi denumească Ethnophonie toate gesturile pe care le comit: cercetările de teren aprofundate în diferite regiuni ale ţării, concertele, animaţiile muzicale, conferinţele, cărţile şi broşurile etnomuzicologice. Gestul lor este justificat de faptul că toate urmăresc popularizarea muzicii de tradiţie orală şi impunerea sa ca o alternativă genuină de calitate pentru muzica folclorică oficială, susţinută în continuare în România de majoritatea instituţiilor culturale de stat, de medii, de oamenii politici şi de bogătaşii de plastic ai tranziţiei.

Ethnophonie va participa la festivităţile legate de centenarul muzeului lansându-şi ultima producţie: Aromânii din Andon Poci, Albania. Cântări şi povestiri, CD însoţit de o amplă şi ambiţioasă broşură (în limbile română, aromână, engleză, greacă şi albaneză).

www.ethnophonie.ro

Pe aripile timpului




 

Sound exhibition

17 septembrie 2011 – 5 februarie 2012, Sala Oaspeţi
 

Descarca Video:FLV



Pe aripile timpului reprezintă transpunerea expoziţiei L’air du temps concepute şi inaugurate la Muzeul de Etnografie din Geneva (MEG) în 2009, cu prilejul comemorării a 50 de ani de la dispariţia savantului român Constantin Brăiloiu. Expoziţia a fost preluată de Muzeul Ţăranului ca semn al preţuirii pentru un mare etnomuzicolog european care face şi astăzi cinste ţării sale de origine.


„Într-o măsură sau alta, toate muzicile sunt marcate de timp. Fiecare dintre ele este totodată produsul tradiţiei şi expresia epocii sale. Pornind de la Arhivele internaţionale de muzică populară (AIMP), constituite la Muzeul de Etnografie din Geneva (MEG) în anii 1940-1950 de faimosul etnomuzicolog român Constantin Brăiloiu (1893-1958), expoziţia de faţă abordează marile probleme legate de identitate şi de memorie în era mondializării. Pe aripile timpului evocă provocările legate de constituirea, conservarea şi valorificarea arhivelor muzicale. Mărturie a diversităţii culturale, expoziţia revelează raportul intim şi universal dintre muzică şi emoţii. Vizitatorul este invitat să se cufunde într-un univers sonor supus influenţelor celor mai felurite. Muzicile se transformă odată cu lumea, pentru a se adapta circumstanţelor şi a răspunde trebuinţelor şi aşteptărilor noastre. Atunci unde se ascunde autenticitatea unei muzici? În respectul faţă de vechile forme? În puterile şi efectele pe care le produce asupra auditorilor? Sau pur şi simplu în intenţiile interpreţilor săi?

Pe aripile timpului propune în această privinţă câteva piste de reflecţie insolite. De la muzicile ţărăneşti de altădată la manele, cântări moderne care recurg la tehnologiile contemporane cele mai noi, muzicile populare ale României sunt puse în scenă într-un remix audiovizual spectaculos. Expoziţia abordează, în fine, lumea şlagărelor, acele cântări de succes care invadează spaţiul nostru sonor şi ni se gravează în memorie fără să prindem măcar de veste.

Astfel muzica apare totodată ca imagine a societăţii şi ca produs al culturii. În această expoziţie figura lui Brăiloiu şi exemplul muzicilor populare din România servesc drept fir conducător şi pretext al unei reflecţii antropologice mai largi asupra universalităţii muzicii ca fapt uman.”

 

Laurent Aubert


Expoziţia, realizată în parteneriat cu Muzeul de Etnografie din Geneva şi cu Ambasada Confederaţiei Elveţiene în România şi inclusă în programul Festivalului George Enescu şi al Zilelor Europene ale Patrimoniului din acest an, marchează 100 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice dintre România şi Elveţia.

Expoziţia Pe aripile timpului va rămâne deschisă până pe 5 februarie 2012 şi va putea fi vizitată la Sala Oaspeţi, de marţi până duminică, între orele 10.00 şi 18.00.

Mai multe despre expoziţia L'air du temps (Muzeul de Etnografie din Geneva):
http://www.ville-ge.ch/meg/expo12.php
http://www.catnuss.com/en/museum/l-air-du-temps/








À un degré ou à un autre, toute musique est soumise à l’air du temps. Chacune est à la fois le produit de sa tradition et l’expression de son époque. Sur la base des Archives internationales de musique populaire (AIMP), constituées au MEG dans les années 1940-50 par le fameux ethnomusicologue roumain Constantin Brailoiu (1893-1958), cette exposition aborde les grandes questions de l’identité et de la mémoire à l’ère de la mondialisation.
«L’air du temps» évoque les défis que soulèvent la constitution, la conservation et la valorisation d’archives musicales. Témoignage sur la diversité culturelle, l’exposition révèle le rapport intime et universel que la musique entretient avec les émotions. Le visiteur est invité à s’immerger dans un univers sonore soumis aux influences les plus diverses. Le monde change et, à son image, les musiques se transforment, s’adaptent aux circonstances pour répondre à nos besoins et à nos attentes. Où se situe alors l’authenticité d’une musique?
Dans son respect des formes anciennes? Dans ses pouvoirs et les effets qu’elle produit sur ses auditeurs? Ou simplement dans les intentions de ses interprètes?
«L’air du temps» propose à cet égard quelques pistes de réflexion insolites. Des musiques villageoises d’antan aux manele, chansons tsiganes modernes faisant usage des technologies les plus contemporaines, les musiques populaires de Roumanie sont mises en scène dans un spectaculaire remix audiovisuel. L’exposition aborde enfin le monde des tubes, ces chansons à succès qui envahissent notre espace sonore et se gravent à notre insu dans notre mémoire. La musique apparaît ainsi à la fois comme l’image de la société et le produit de la culture.
Dans cette exposition, la figure de Brailoiu et l’exemple des musiques populaires de Roumanie servent de fil conducteur et de prétexte à une réflexion anthropologique plus large sur l’universalité de la musique comme fait humain.


---------------------------------------------
Sponsori: Novartis, ABB, Holcim, Franke, Vulcain, Heidi, Nestle, Rabo, Sika, Swiss International Air Lines, Audioconsult, Geberit, HBA, Mattig Management Partners, Swiss Arms, Valvis, AVAudioSys, eMAG
Sponsor special: Réalise – Entreprise d’insertion (www.realise.ch), căruia îi mulţumim pentru generosul sprijin
Co-producător: TVR Cultural
Parteneri: Artex, Festivalul George Enescu
 


înapoi la pagina principală