Situată la 35 km sud-est de Bucureşti şi 15 km depărtare de Dunăre, pe un platou din apropierea râului Argeş, Casa de Piatră de la Hereşti, ctitorie a boierului Udrişte Năsturel, cărturar vestit în epocă şi cumnat al domnitorului Matei Basarab, oferă vizitatorilor săi bucuria cunoaşterii singurului monument de arhitectură civilă românească de la începutul secolului al XVII-lea construit în întregime, pe dinafară şi pe dinăuntru, din piatră de talie şlefuită. Folosirea spaţiului şi formelor arhitecturale pe cele trei nivele (pivniţă, parter, etaj), orânduirea şi distribuirea saloanelor, holurilor şi scărilor interioare, frumuseţea pivniţelor şi încăperilor mici boltite cilindric, împreună cu tehnicile de lucru folosite şi calitatea materialului dau o notă distinctă de originalitate şi farmec întregului ansamblu monumental pe care, Paul de Alep, secretarul patriarhului Macarie al Antohiei, ajuns la Hereşti în septembrie 1657, îl va asemui cu "un palat fără egal în lume afară numai de Ţara francilor... atât de frumos că împrăştie toată grija sufletului întristat".
www.stonehouse.ro
www.heresti.muzeultaranuluiroman.ro
Bulgarii din România expoziţie la Sala Laolaltă
Raluca Ciuntu, muzeograf
Muzeul Ţăranului Român prezintă publicului o nouă expoziţie din cadrul proiectului „Laolaltă”, intitulată Bulgarii din România.
Atestaţi documentar din veacul al XVII-lea în Banat, Muntenia sau Dobrogea, comunitatea bulgară din România şi-a conservat tradiţiile aşa cum reiese şi din prezentarea în cadrul expoziţiei a obiceiului – şi azi practicat în localitatea Brăneşti din judeţul Ilfov – numit „Carnavalul Cucilor”. În prima zi după Lăsata secului, membrii tineri ai comunităţii, mascaţi în diferite personaje, colindă satul pentru a marca în mod simbolic sfârşitul iernii şi sosirea primăverii.
Mărturii ale culturii materiale a Bulgarilor din România sunt şi vechile costume populare de femei compuse din riza (cămaşa veche cu poale), vâlnenic (vâlnic), zuvelka (şorţ), zabratka (baticul mare brodat) sau sukman (rochia fără mâneci purtată iarna). Ogârliţii (banii din argint) sau jălţiţii (banii din aur) completau sub forma podoabelor portul de sărbătoare al femeilor bulgare.
În vestimentaţia bărbătească s-au păstrat influenţele orientale aşa cum se observă la costumul cu bernevici (pantaloni cu tur larg).
Scoarţele şi ţesăturile de interior, precum peşchirele cu pragovete şi ştergarele de cui, piesele din ceramică sau metal se alătură icoanelor într-un discurs muzeal sugestiv ce exprimă specificul artei populare bulgare.
înapoi la pagina principală
.jpg)
.jpg)
