Situată la 35 km sud-est de Bucureşti şi 15 km depărtare de Dunăre, pe un platou din apropierea râului Argeş, Casa de Piatră de la Hereşti, ctitorie a boierului Udrişte Năsturel, cărturar vestit în epocă şi cumnat al domnitorului Matei Basarab, oferă vizitatorilor săi bucuria cunoaşterii singurului monument de arhitectură civilă românească de la începutul secolului al XVII-lea construit în întregime, pe dinafară şi pe dinăuntru, din piatră de talie şlefuită. Folosirea spaţiului şi formelor arhitecturale pe cele trei nivele (pivniţă, parter, etaj), orânduirea şi distribuirea saloanelor, holurilor şi scărilor interioare, frumuseţea pivniţelor şi încăperilor mici boltite cilindric, împreună cu tehnicile de lucru folosite şi calitatea materialului dau o notă distinctă de originalitate şi farmec întregului ansamblu monumental pe care, Paul de Alep, secretarul patriarhului Macarie al Antohiei, ajuns la Hereşti în septembrie 1657, îl va asemui cu "un palat fără egal în lume afară numai de Ţara francilor... atât de frumos că împrăştie toată grija sufletului întristat".
www.stonehouse.ro
www.heresti.muzeultaranuluiroman.ro
Muzeul de la Şosea în ediţie bibliofilă
Întorcându-mă de la lacuri şi privind înspre sud, de departe, pe deasupra caselor şi copacilor răsare turnul verde al Muzeului de artă naţională din Şoseaua Kiseleff, dându-mi satisfacţia că totuşi de mine e ridicată cea mai înaltă şi făţoasă clădire din întreaga regiune, măgulindu-mă totodată cu gândul că nu pentru folosinţa-mi proprie, ci pentru aceea a întregului neam ea a fost concepută şi realizată cu preţul atâtor greutăţi...
Alexandru Tzigara-Samurcaş
Iată că se împlinesc deja 70 de ani de la finalizarea construcţiei proiectate de arhitectul Nicolae Ghika-Budeşti, în stil neoromânesc. Clădirea, concepută dintru început pentru Muzeul de Etnografie şi Artă naţională, reprezintă gândirea muzeologică a fondatorului – istoricul de artă Alexandru Tzigara-Samurcaş –, care a dorit să înalţe „un palat al artei pământene”, dispus asemenea unei incinte monastice.
În 1999, etnologul Petre Popovăţ a reuşit să construiască, din fărâme, povestea muzeului şi a ctitorului său, în monografia
Muzeul de la Şosea, publicată ca supliment a revistei anuale Martor.
Cu ocazia Zilelor Muzeului Ţăranului s-a lansat ediţia bibliofilă a acestei cărţi.
Carte-obiect manufacturată în serie mică, numerotată, monografia
Muzeul de la Şosea a fost lucrată împreună cu voluntarii Atelierului de hârtie manuală, coordonat de Răzvan Supuran.
înapoi la pagina principală
.jpg)
.jpg)
.jpg)
