Situata la 35 km sud-est de Bucuresti si 15 km departare de Dunare, pe un platou din apropierea râului Arges, Casa de Piatra de la Heresti, ctitorie a boierului Udriste Nasturel, carturar vestit în epoca si cumnat al domnitorului Matei Basarab, ofera vizitatorilor sai bucuria cunoasterii singurului monument de arhitectura civila româneasca de la începutul secolului al XVII-lea construit în întregime, pe dinafara si pe dinauntru, din piatra de talie slefuita. Folosirea spatiului si formelor arhitecturale pe cele trei nivele (pivnita, parter, etaj), orânduirea si distribuirea saloanelor, holurilor si scarilor interioare, frumusetea pivnitelor si încaperilor mici boltite cilindric, împreuna cu tehnicile de lucru folosite si calitatea materialului dau o nota distincta de originalitate si farmec întregului ansamblu monumental pe care, Paul de Alep, secretarul patriarhului Macarie al Antohiei, ajuns la Heresti în septembrie 1657, îl va asemui cu "un palat fara egal în lume afara numai de Tara francilor... atât de frumos ca împrastie toata grija sufletului întristat".
www.stonehouse.ro
www.heresti.muzeultaranuluiroman.ro
Bulgarii din România expoziţie la Sala Laolaltă
Raluca Ciuntu, muzeograf
Muzeul Ţăranului Român prezintă publicului o nouă expoziţie din cadrul proiectului „Laolaltă”, intitulată Bulgarii din România.
Atestaţi documentar din veacul al XVII-lea în Banat, Muntenia sau Dobrogea, comunitatea bulgară din România şi-a conservat tradiţiile aşa cum reiese şi din prezentarea în cadrul expoziţiei a obiceiului – şi azi practicat în localitatea Brăneşti din judeţul Ilfov – numit „Carnavalul Cucilor”. În prima zi după Lăsata secului, membrii tineri ai comunităţii, mascaţi în diferite personaje, colindă satul pentru a marca în mod simbolic sfârşitul iernii şi sosirea primăverii.
Mărturii ale culturii materiale a Bulgarilor din România sunt şi vechile costume populare de femei compuse din riza (cămaşa veche cu poale), vâlnenic (vâlnic), zuvelka (şorţ), zabratka (baticul mare brodat) sau sukman (rochia fără mâneci purtată iarna). Ogârliţii (banii din argint) sau jălţiţii (banii din aur) completau sub forma podoabelor portul de sărbătoare al femeilor bulgare.
În vestimentaţia bărbătească s-au păstrat influenţele orientale aşa cum se observă la costumul cu bernevici (pantaloni cu tur larg).
Scoarţele şi ţesăturile de interior, precum peşchirele cu pragovete şi ştergarele de cui, piesele din ceramică sau metal se alătură icoanelor într-un discurs muzeal sugestiv ce exprimă specificul artei populare bulgare.
Back to main page
.jpg)
.jpg)
.jpg)
