To Virtual Tour
Situata la 35 km sud-est de Bucuresti si 15 km departare de Dunare, pe un platou din apropierea râului Arges, Casa de Piatra de la Heresti, ctitorie a boierului Udriste Nasturel, carturar vestit în epoca si cumnat al domnitorului Matei Basarab, ofera vizitatorilor sai bucuria cunoasterii singurului monument de arhitectura civila româneasca de la începutul secolului al XVII-lea construit în întregime, pe dinafara si pe dinauntru, din piatra de talie slefuita. Folosirea spatiului si formelor arhitecturale pe cele trei nivele (pivnita, parter, etaj), orânduirea si distribuirea saloanelor, holurilor si scarilor interioare, frumusetea pivnitelor si încaperilor mici boltite cilindric, împreuna cu tehnicile de lucru folosite si calitatea materialului dau o nota distincta de originalitate si farmec întregului ansamblu monumental pe care, Paul de Alep, secretarul patriarhului Macarie al Antohiei, ajuns la Heresti în septembrie 1657, îl va asemui cu "un palat fara egal în lume afara numai de Tara francilor... atât de frumos ca împrastie toata grija sufletului întristat".

www.stonehouse.ro

www.heresti.muzeultaranuluiroman.ro

Muzeul de la Şosea în ediţie bibliofilă





Întorcându-mă de la lacuri şi privind înspre sud, de departe, pe deasupra caselor şi copacilor răsare turnul verde al Muzeului de artă naţională din Şoseaua Kiseleff, dându-mi satisfacţia că totuşi de mine e ridicată cea mai înaltă şi făţoasă clădire din întreaga regiune, măgulindu-mă totodată cu gândul că nu pentru folosinţa-mi proprie, ci pentru aceea a întregului neam ea a fost concepută şi realizată cu preţul atâtor greutăţi...
Alexandru Tzigara-Samurcaş


Iată că se împlinesc deja 70 de ani de la finalizarea construcţiei proiectate de arhitectul Nicolae Ghika-Budeşti, în stil neoromânesc. Clădirea, concepută dintru început pentru Muzeul de Etnografie şi Artă naţională, reprezintă gândirea muzeologică a fondatorului – istoricul de artă Alexandru Tzigara-Samurcaş –, care a dorit să înalţe „un palat al artei pământene”, dispus asemenea unei incinte monastice.

În 1999, etnologul Petre Popovăţ a reuşit să construiască, din fărâme, povestea muzeului şi a ctitorului său, în monografia Muzeul de la Şosea, publicată ca supliment a revistei anuale Martor.

Cu ocazia Zilelor Muzeului Ţăranului s-a lansat ediţia bibliofilă a acestei cărţi.

Carte-obiect manufacturată în serie mică, numerotată, monografia Muzeul de la Şosea a fost lucrată împreună cu voluntarii Atelierului de hârtie manuală, coordonat de Răzvan Supuran.




 




Back to main page