To Virtual Tour
Reestablished on February 5th 1990, the Romanian Peasant Museum is the continuator of a long museological tradition. In 1906 the first autonomous museum for peasant art was established. Lucky circumstances brought the art historian Alexandru Tzigara-Samurcaş as its first director. He renamed the institution the Ethnography and National Art Museum and from 1912 on, the National Art Museum. During the 40 years of Tzigara Samurcaş’ leadership the museum was in the avant-garde of European museology.

The so-called “liberation” of 1944 led to the “liberation” of the museum from its own home and its replacement with the Lenin-Stalin Museum.The National Art Museum moved, as a tenant, in Ştirbei Palace on Calea Victoriei, for 25 years and under a new name: the Popular Art Museum of the Romanian Popular/Socialist Republic. During this period, the museographers were forced to “forget” exhibiting some valuable collection pieces, especially the religious ones. However, they succeeded in increasing the heritage of the museum with three times as much objects of peasant art.

In 1978, the Popular Art Museum and the Village Museum are united in one institution. The unification mainly meant that most of collections of the Popular Art museum remained hidden in a long and unhealthy sleep until 1990 when the museum was reestablished and brought back to its home on Kiseleff no.3.

Bulgarii din România expoziţie la Sala Laolaltă

Raluca Ciuntu, muzeograf


Muzeul Ţăranului Român prezintă publicului o nouă expoziţie din cadrul proiectului „Laolaltă”, intitulată Bulgarii din România.

Atestaţi documentar din veacul al XVII-lea în Banat, Muntenia sau Dobrogea, comunitatea bulgară din România şi-a conservat tradiţiile aşa cum reiese şi din prezentarea în cadrul expoziţiei a obiceiului – şi azi practicat în localitatea Brăneşti din judeţul Ilfov – numit „Carnavalul Cucilor”. În prima zi după Lăsata secului, membrii tineri ai comunităţii, mascaţi în diferite personaje, colindă satul pentru a marca în mod simbolic sfârşitul iernii şi sosirea primăverii.
Mărturii ale culturii materiale a Bulgarilor din România sunt şi vechile costume populare de femei compuse din riza (cămaşa veche cu poale), vâlnenic (vâlnic), zuvelka (şorţ), zabratka (baticul mare brodat) sau sukman (rochia fără mâneci purtată iarna). Ogârliţii (banii din argint) sau jălţiţii (banii din aur) completau sub forma podoabelor portul de sărbătoare al femeilor bulgare.
În vestimentaţia bărbătească s-au păstrat influenţele orientale aşa cum se observă la costumul cu bernevici (pantaloni cu tur larg).
Scoarţele şi ţesăturile de interior, precum peşchirele cu pragovete şi ştergarele de cui, piesele din ceramică sau metal se alătură icoanelor într-un discurs muzeal sugestiv ce exprimă specificul artei populare bulgare.




Back to main page