Catre Tur Virtual
HORIA BERNEA

Unul dintre cei mai mari pictori români contemporani, ale cărui expoziţii în ţară şi în străinătate au rămas ca repere permanent actuale în domeniu. Din 1990 până la moartea sa în 2000 a fost director al Muzeului Ţăranului Român. A fondat un stil aparte în etnomuzeografia europeană, pe care îi plăcea să îl numească muzeologie născândă, pâlpâitoare.

De la el am învăţat că nu trebuie să te grăbeşti sau să te încăpăţânezi atunci când vrei să pui în operă un proiect. Mai întâi te gândeşti bine, să vezi dacă ideea iniţială e corectă. Nimeni nu ştia mai bine ca el să vadă. Apoi te sfătuieşti cu alţii, de preferinţă cu cei despre care ştii că au păreri diferite de ale tale. Apoi încerci să ţii cont de toate remarcile, argumentând dacă le respingi, sau înglobându-le în proiect, dacă crezi că îl pot îmbogăţi. Apoi aştepţi, adică gestezi, pregătind iluminarea. Pentru Horia Bernea, iluminarea însemna convingerea că ideea era convergentă cu credinţa - asumat şi liber creştină. Abia atunci, proiectul putea începe aventura punerii în operă. Şi abia atunci se petrecea minunea coagulării echipei. Încă nu am cunoscut pe altcineva atât de capabil să construiască mici familii punctuale cu oameni care nu sunt decât oameni, şi să le transforme slăbiciunile în creativitate, complexele - în stil personal, frustrările - într-un nou entuziasm şi veleităţile - în dorinţă de afirmare colectivă.

Nu se temea să şocheze, să irite, să incite. Ne-a contaminat de îndrăzneală, adresându-ne întrebări dificile - ce vezi aici? ce crezi despre asta? ce înţelegi? de ce nu-ţi place? – sau invitându-ne să-l contrazicem. Nu a fost şi nu e uşor. Dar nimic din ce facem la muzeu sub aripa lui nu e uşor.

Ioana Popescu

Expoziţie de fotografie Inge Morath
„Jurnalul meu românesc”





Din 2 septembrie  până pe 17 octombrie 2010, la Sala Oaspeţi

Vernisaj: 2 septembrie, ora 18.00

În septembrie 2010 Forumul Cultural Austriac împreună cu Muzeul Ţăranului Român va prezenta prima expoziţie de mari dimensiuni cu lucrările celebrei fotografe Inge Morath. Opera fotografică a lui Inge Morath (1923 – 2002) este puternic influenţată de stilul lui Henri Cartier-Bresson, alături de care aceasta a lucrat mult timp. Ea a creat o voluminoasă operă fotografică pentru Agenţia Foto Magnum, operă ce şi-a găsit consacrarea internaţională.
Deşi nu se poate spune că Inge Morath a fost uitată, abia în prezent se descoperă totuşi lucrări de-ale ei care nu au mai fost până acum publicate. În toamna 2009 s-a deschis la galeria Agenţiei Foto Magnum o expoziţie cu titlul „First Colour“, ce este însoţită de o publicaţie a editurii germane Steidl. Vor urma şi alte expoziţii acompaniate de publicaţii.
România a fost pentru Inge Morath o ţară în care artista s-a întors în repetate rânduri. Nu numai că a studiat la Bucureşti (1943), ci a întreprins şi numeroase călătorii prin România: 1958, 1967 şi 1994. Din aceste călătorii au rezultat circa 1.000 de fotografii care încă nu au fost date publicităţii, precum şi un jurnal, în care aceasta şi-a notat experienţele şi impresiile.
La Muzeul Ţăranului Român va fi deschisă, începând cu 2 septembrie 2010, o expoziţie cuprinzând 133 de lucrări ale lui Inge Morath, care depun mărturie despre viaţa în România pe timpul unor perioade semnificative pentru această ţară. Este vorba aici, în mod sigur, nu doar despre nişte documente de o calitate aflată dincolo de orice dubiu, ci şi cu un conţinut deosebit de interesant.
Inge Morath, care a trăit începând cu anii ´50 în majoritatea timpului în SUA, unde s-a şi căsătorit în 1962 cu autorul Arthur Miller, a rămas credincioasă rădăcinilor ei europene, întreprinzând lungi călătorii pe acest continent.
Cu sprijinul BCR, explorarea spaţiului rural în cadre alb-negru inedite se concretizează acum într-o poveste interesantă nu doar pentru prieteni şi familie, ci pentru toţi cei care sunt gata să înţeleagă în ce fel această experienţă unică, intimă, detaliată a fotografei austriece devine, prin simpla sa consemnare, o istorie comună.
Publicaţia care va însoţi expoziţia conţine numeroase imagini, un text scris de prietenul ei Kurt Kaindl, cel care a însoţit-o pe parcursul ultimei sale călătorii în România, precum şi o scurtă biografie a fotografei.

Expoziţia va fi deschisă la Sala Oaspeţi, până pe 17 octombrie, de marţi până duminică, între orele 10:00 şi 18:00

 


înapoi la pagina principală