To Virtual Tour
HORIA BERNEA

One of the greatest contemporary Romanian painters, whose exhibitions inside and outside the country remained permanent landmarks in the field. From 1990 to his death in 2000 he was director of the Romanian Peasant Museum. He established an original style in European ethnomuseography which he liked to call nascent or flickering museology.
I learned from him that you must not hurry or get stubborn when you want to accomplish a project. You first have to think about it really well, to see if your initial idea is correct. Nobody saw better than he did. Then you should consult with others, preferably with those whom you know to have different opinions. Then you try to take into account all these remarks, arguing against those you reject and including those that can enrich the project. Then you wait, germinate, preparing the illumination. For Horia Bernea, illumination meant the conviction that the idea was convergent with the faith – freely chosen to be the Christian faith. Only then, the project could start the adventure of the mise-en-oeuvre. Only then, could the miracle of the formation of the team happen. I haven’t yet met anyone so capable of constructing little punctual families with people, all too human, to transform their weaknesses in creativity, their complexes in personal style, their frustrations in a new enthusiasm, their preferences in wish for collective accomplishment.
He was not afraid to shock, to irritate, to incite. He contaminated us with courage by asking difficult questions – what do you see here? What do you think about this? What do you understand? Why don’t you like it? – or by simply inviting us to contradict him. It wasn’t and it is still not easy. But nothing that we do at the museum under his wing is easy.

Ioana Popescu

Piatra şi lutul




18 septembrie 2011 – 31 august 2012
Muzeul Udrişte Năsturel din Hereşti, Judeţul Giurgiu




Piatra şi lutul, preţioasă simbioză artistică, este prilejul organizatorilor de a prezenta într-o expoziţie unul dintre cele mai vechi meşteşuguri tradiţionale, olăritul.
Olăria a avut totdeauna un loc de cinste de care azi ne este greu să ne dăm seama. Era folosită în casa săracului, dar şi la masa bogatului…
Farfurii, străchini, vase de friptură, căni de apă şi de lapte, oale cu toartă sau oale cu mănuşă, vase de bătut untul, strecurători, castroane, chiupuri, chesele de dulceaţă, ulcioare de apă şi ulcioare de nuntă, ploşti, cahle, ţepe de acoperiş, jucării... au fost nelipsite din casele ţăranului sau ale orăşeanului, s-au aflat printre darurile obişnuite la nunţi, dar şi la pomenile pentru morţi.
Ornamente geometrice (spirala, valul, cercul), astrale (stele, soare, luna), florale (buchete, ghirlande, ramura de brad), zoomorfe (urşi, câini, căprioare, lei, păsări), antropomorfe înfrumuseţează aceste obiecte născute din nevoile cotidiene ale omului la Vama (Maramureş), Rădăuţi (Suceava), Poiana-Deleni (Iaşi), Româna şi Oboga (Olt), Vlădeşti şi Horezu (Vâlcea), Pisc (Ilfov), Vălsăneşti, Stoeneşti şi Curtea de Argeş (Argeş), Târgul Jiu şi Gălişoaia (Gorj), Calvini şi Mânzăleşti (Buzău), Siseşti (Mehedinţi), Hălmăgel şi Bârsa (Arad).
Vizitatorii Palatului Udrişte Năsturel pot admira aceste creaţii din 18 septembrie, într-o prezentare inedită. Paşii îi vor purta prin Casa de Piatră şi vor trece prin „Sala Ulcioarelor”, „Sala Farfuriilor şi a Castroanelor”, „Sala Oalelor şi a Ulcelelor”, „Sala Cahlelor”, „Sala Multiculturală Laolaltă” sau prin „Sala Interactivă” destinată jucăriilor din lut, loc în care copiii vor putea modela jucăria preferată privind originalul aflat în expunere.
O sală specială va fi destinată proiecţiilor video, publicul putând să vadă aici filme despre Muzeul Naţional al Ţăranului Român, despre Casa de Piatră Udrişte Năsturel, despre obiceiuri de Crăciun şi Anul Nou sau despre monumente importante din România.







back to main page