To Virtual Tour
RIRI


Irina Nicolau, ethnologist and writer, co-organizer, together with Horia Bernea, of the Romanian Peasant Museum, coordinator of 6 volumes of oral memory, author of 8 books of alternative ethnology, creator of object-books, clothes and jewels; she loved kitsch objects, she loved her friends and she loved to play.

One day, it must have been nineteeneightysomething, I received a letter from Irina. She had managed to travel to Athens, to visit her aunt. I must also tell that she had first received an official negative answer from the Passport Department and she had been forced to request an audience at the Militia, hoping she would change their mind. She prepared thoroughly, she combed her hair back, tied it with a white ribbon and gathered it at the back of her neck, she wore a blue shirt with a white little collar, a straight dress, no make-up, she removed her famous rings and she took care that she looks stupid and poor. I don’t remember what she told the officer or whoever, but she finally obtained the passport. And thus I return to the letter I received from Athens! An elegant envelope, smelling of occidental glue, that I opened respectfully with the coupe-papier, only to find a piece of toilet paper inside, written upon with brown ink: THIS IS EXACTLY HOW I FEEL HERE. RIRI

Much later, in 2000, we made an album on Sibiel icons together with a younger friend. Thanks to Irina’s design, the book turned out to be a beautiful object. However, because of the bad binding, the colorful pages would fly away at the first skimming through the volume. Every time she gave the book as a present, Irina would write in the dedication: TO BE READ PREFERABLY CLOSED. RIRI

What is there to learn from these two stories? Well, first of all, that Irina Nicolau felt she was RIRI; secondly, that she had the gift of writing the essential, in simple words, short and very telling; thirdly, that she liked to work with her friends. And, in general, that she knew how to transform the unpleasant and the mistake in funny and memorable accidents.

Unfortunately, most of her books appeared in minuscule number of copies and where thus read mainly by her friends (Irina gave away as gifts everything she received as author’s rights and then bought some more so she could continue to make presents) and borrowed by her friends’ friends. The generous friendship, floating around her like mist led to a phenomenon manifest only after she left us: a sui generis community was formed of very different people who feel close to each other only by virtue of the feelings she had unveiled in them; some had just discovered her, other had known her for a long time and grew apart for whatever reasons; some, very young, were professionally formed by her, others adopted her (or were adopted?) as close relative.

Ioana Popescu

MĂRȚIȘOR. MOSTRAR: 25-19 | 1-21 martie 2021




Cu siguranță, zilele acestea ați auzit tot atâtea povești despre Mărțișor câte bordeie și obiceiuri există.
 

De la originea latină și arealul de răspândire balcanic, la recontextualizările contemporane, obiceiul mărțișorului s-a făcut simțit pe ecranele televizoarelor, în difuzoarele radiourilor, pe rețelele de socializare și în căutările cumpărătorilor împătimiți. Cu mască și distanțare socială, nici pandemia nu i-a opus rezistență!

Ca în fiecare an în ajun de 1 Martie, timp de 5 zile, Muzeul Național Țăranului Român a sărbătorit Mărțișorul, un eveniment care a devenit în ultimii 19 ani o referință pentru publicul larg în peisajul târgurilor bucureștene continuând să promoveze și să recontextualizeze sărbătorirea unui obicei care în ultimul secol a primit o serie de transformări, predominant în spațiul urban.

25 de ani de la prima expoziție-happening ce i-a fost dedicată: pusă în scenă și performată de Irina Nicolau și câteva studente, membre ale grupului Furnica, în holul Facultății de Litere de la Universitatea din București. 19 ani de la primul Târg al mărțișorului la MȚR. Suficiente motive de rememorare a trecutului recent printr-un crochiu de etnologie urbană sub forma unui mostrar al obiectului mărțișor, pornind de la minimalismul firului alb și roșu, cu sau fără monedă de argint, la reclama ante-, inter- și post-belică, la serializarea industrială a mărțișoarelor ieftine și a mărțișoarelor unicat din perioada comunismului, până la personajele post-post-moderne închipuite din reziduurile PC & high-tech.

Create de studenți, artiști, meșteșugari sau mici cooperații, mărțișoarele par să fi lăsat în urmă de ceva vreme sensurile reamintite periodic de etnografi și etnologi. Lumea și mitologia țărănească au devenit sursă de inspirație în imaginarea și explorarea unor noi forme ale creativității urbane: de la obiectul manufacturat și reciclat care folosește materiile naturale devenite clasice la amprenta unui design contemporan, banda desenată sau personaje și semne din mitologiile vizuale ale secolului XX, performate pe o multitudine de materii neconvenționale.

Expoziția poate fi vizitată în sala Acvariu, din 01.03 până în 21.03. 2021, între orele 10.00 -18.00.

Curatori: Lila Passima, Cosmin Manolache

 








back to main page
 
closed