RIRI
Irina Nicolau, etnolog şi scriitoare (sic), co-organizator, alături de Horia Bernea, al Muzeului Ţăranului Român, coordonatoare a 6 volume de memorie orală, autoare a 8 cărţi de etnologie alternativă, creatoare de cărţi-obiect, haine şi bijuterii, iubitoare de obiecte Kitsch, de prieteni şi de joacă.
Într-o zi, era prin omienouăsuteoptzecişiceva, am primit o scrisoare de la Irina. Reuşise să plece la Atena, în vizită la mătuşa ei. E obligatoriu să menţionez că primise mai întîi un răspuns oficial şi negativ de la Paşapoarte şi că fusese nevoită să ceară audienţă la Miliţie, în speranţa că le va schimba hotărîrea. S-a pregătit îndelung, şi-a tras părul spre spate cu o cordeluţă albă, l-a adunat într-un ghemotoc pe ceafă, s-a îmbrăcat cu o bluză albastră cu guleraş alb şi cu o fustă dreaptă, nu s-a fardat deloc, şi-a scos din degete inelele ei celebre şi a avut grijă să arate tîmp şi ponosit. Nu mai ştiu ce i-a spus ofiţerului sau ce-o fi fost el, dar a reuşit să obţină în final paşaportul. Şi iată, revin, îmi trimisese o scrisoare! Un plic elegant, cu miros de lipici occidental, pe care l-am deschis respectuos cu coupe-papier-ul, ca să găsesc înăuntru o bucată de hîrtie igienică pe care scria cu tuş maro EXACT AŞA MĂ SIMT EU AICI. RIRI
Mult mai tîrziu, în 2000, amîndouă am făcut împreună cu o prietenă mai tînără un album despre icoanele de la Sibiel. Datorită machetei imaginate de Irina, a rezultat un obiect cu adevărat frumos. Doar că, pentru că fusese greşit legat, era de ajuns să răsfoieşti volumul, ca să se desfacă în file multicolore. De cîte ori a dăruit cîte un exemplar, Irina a scris pe pagina de gardă A SE CITI DE PREFERINŢĂ ÎNCHIS. RIRI
Ce învăţăm noi din aceste două întămplări? Păi, în primul rînd, că Irina Nicolau se simţea RIRI; în al doilea rînd, că avea un dar al scrierii esenţiale, cu cuvinte simple, scurt şi foarte cuprinzător; în al treilea, că îi plăcea să lucreze laolaltă cu prietenii. Şi, în general, că ştia să transforme neplăcerile sau greşelile, în acidente hazoase şi memorabile.
Din păcate, cărţile ei au ieşit de cele mai multe ori în tiraje minuscule, aşadar au fost citite în principal de către prieteni (Irina dăruia tot ceea ce primea ca drepturi de autor şi apoi cumpăra ca să poată dărui în continuare) şi apoi citite de cei care le împrumutau de la prietenii prietenilor. Prietenia generoasă, plutind în jurul ei ca un abur, a condus la un fenomen care s-a manifestat abia după ce Irina a plecat dintre noi: pe urmele ei s-a construit o comunitate sui generis de oameni foarte diferiţi, care se simt şi astăzi apropiaţi unul de celălalt doar în virtutea sentimentelor pe care le-a semănat ea în fiecare; unii abia apucaseră să o descopere, alţii o cunoscuseră demult şi se îndepărtaseră din te miri ce motive; unii, foarte tineri, s-au format profesional sub aripa ei, alţii au adoptat-o (sau au fost adoptaţi?) ca rudă apropiată.
Ioana Popescu
MARTOR 17/2012
Call for Papers
MARTOR 17/2012
The Romanian Peasant Museum Anthropology Review
The Romanian Peasant Museum is seeking contributions for its annual review Martor. The Martor review is a peer reviewed academic journal established in 1996, with a focus on cultural and visual anthropology, ethnology and museology. Some of its earlier issues can be read here: http://martor.memoria.ro/?location=archive&action=details&id=6
The theme of Martor 17/2012 issue is Everyday life under communism. History, memory, oblivion. The setting-up of the communist regime in the countries from Central and South-Eastern Europe determined dynamic social relations and deep changes.
Displacement of people from village to town, the changing of property regime through nationalization and collectivization measures imposed new forms of habitat, of group cohabitation, and also the survival of old, traditional techniques and behavior.(D. Kideckel, 2006; T.Slama-Cazacu, 2004:110-117). The changes in the cultural area were also very serious. A new elite emerged while the old elite was adapted itself to new contexts. (A. Neculau, 2004:87-109). The survival strategies and successful accession to high positions in the system were very different for both individuals and groups.
Everyday life under communism. History, memory, oblivion aims to examine the social dynamics which occurred with the establishment of the totalitarian regime, personal and group reactions, from the rebellion and resistance to voluntary servitude, absurd and grotesque practices culminating (for Romania) with the establishment of the personality cult of Nicolae Ceausescu.
First of all, this issue should be a visitation of the recent past starting with biographies, life stories history of life, different stories, documents, memories in order to understand not only the social practices and representations, the forms of symbolic production and reproduction of hierarchies but also the various relations of power (Al.F.Platon, 2004: 25-34).
The call is addressed to specialists in different areas of social and human sciences who are interested in the everyday life under communism, the relation between memory and identity respectively between memory and history.
The articles may approach the following issues, but also other kindred subjects as well:
1. Survival and success strategies, infiltration in the system, access to resources, positions, privileges. 2. Private and public in personal experiences.
3. Status and social roles (child vs. pupil, member of the Union of Communist Youth; woman, mother, wife vs. worker (or intellectual, clerk) and party member, possibly activist: man, father, husband vs. worker…
4. Community life (in village/in town), neighbors and neighborhoods.
5. Household, house role in the establishment of family life and social affirmation, the house as a vector to assert one’s personality, relation of the former owners with the dwellers of nationalized houses.
6. Organizational system in communism: trade unions, organizations of women, pupils, students, and other other political organizations and associations.
7. Work in the socialist system.
8. Free time and the official organization of entertainment.
9. Socialist economy, informal economy generated by penury in ‘80s (for Romania)
10. Religion and ideology, family celebrations and compelling celebrations.
11. The school and the educational system.
12. The medical system, life and death in Romanian hospitals.
13. Everyday life in political propaganda; the role of the family, husband, wife and children and youngster in official documents.
14. Legislation concerning family, the medical system, the educational system.
15. Recollection strategies, representations, exhibitions, museums, events, places of memory;
16. Life course; biographies marked by the regime, lineated, ambivalent, perverse etc
We are expecting texts, in either English or French or Romanian (which we shall translate for publication) of 35.000 to 60.000 characters (with spaces) by May 1th, 2012. High quality images supporting the argument are a plus in the selection process. We encourage early submission in the form of abstracts and expressions of interest.
Please e-mail your submissions and any inquiries (e.g. editorial guidelines) to Mihai Gheorghiu (mihaigheorghiu@gmail.com), Maria Mateoniu (mariamateoniu@hotmail.com) and Simina Badica (siminarb@gmail.com).
Appel à publication
MARTOR 17/2012
Revue d’anthropologie du Musée du Paysan Roumain
Le Musée du Paysan Roumain est à la recherche de contributions pour son nouveau numéro de la revue Martor. Martor est une revue académique fondée en 1996, qui s’intéresse à l’anthropologie sociale et à la muséologie. Pour plus d’informations, vous pouvez consulter le site web de la revue : http://martor.memoria.ro/?location=archive&action=details&id=6
Le thème du prochain numéro Martor 17/2012 est La vie quotidienne pendant le communisme. Histoire, mémoire, oubli. L’instauration du régime communiste, dans les pays d’Europe Centrale et du Sud-Est, a déterminé des rapports sociaux parmi les plus dynamiques et profonds. La migration de la population du village vers la ville, le changement du régime de la propriété, par les mesures de nationalisation et de collectivisation, ont imposé des formes nouvelles d’habitat et de vie, et la survivance, en même temps, de certaines pratiques anciennes, « traditionnelles » (D. Kideckel, 2006; T. Slama-Cazacu, 2004: 110-117). Au niveau culturel, les changements ont été, aussi, très importants à cause de l’apparition d’une élite nouvelle et de la disparition de l’élite ancienne ou/et par l’adaptation de cette dernière aux nouveaux contextes (A. Neculau, 2004: 87-109). Les stratégies de la survivance, mais aussi les stratégies de la réussite, de l’accès aux fonctions du haut niveau, dans le système, ont été extrêmement diverses, autant pour les individus que pour les groups.
La vie quotidienne pendant le communisme. Histoire, mémoire, oubli propose une réflexion sur la dynamique sociale survenue, une fois le régime totalitaire instauré, une réflexion sur les réactions individuelles et collectives, de la révolte, la résistance jusqu’à la servitude volontaire ; des pratiques absurdes et grotesques qui, dans le cas de la Roumanie, ont atteint des sommets pendant la dictature de Nicolae Ceausescu.
Ce numéro devrait être, une occasion de « revisiter » le passé récent à partir de l’analyse des biographies, des récits de vie, des documents et des mémoires, afin de mieux comprendre à la fois les formes de la reproduction symboliques des hiérarchies et les rapports de pouvoir (Al. F. Platon, 2004: 25-34).
L’appel s’adresse aux scientifiques des divers domaines des sciences sociales et humanistes qui s’intéressent à la vie quotidienne pendant le communisme, au rapport entre la mémoire et l’identité, et entre la mémoire et l’histoire.
Les problèmes qui pourraient être abordés sont les suivants, sans exclure les autres sujets liés au thème qui sont les bien venus:
1. Les stratégies de la survivance et les stratégies de la réussite ; l’accès aux ressources, aux fonctions et aux privilèges;
2. Le privé et le public dans les expériences personnelles;
3. Les rôles et les états sociaux (entre le public et le privé) : enfant versus élève et membre des organisations des pionniers et de l’Union des jeunes communistes (UTC) ; femme, mère, épouse versus ouvrière (ou intellectuelle, fonctionnaire etc.), membre du Parti, ou/et activiste ; homme, père, époux versus ouvrier...
4. La vie communautaire (à la campagne, dans la ville) ; les voisins et les voisinages ;
5. L’habitat et l’habitation ; le rôle de la maison dans le processus d’affirmation sociale ; la maison comme l’image de soi ; les relations entre les anciens propriétaires et leurs colocataires, dans le cas des habitats nationalisés ;
6. Le système d’organisation : syndicats, organisations du parti, des femmes, des jeunes, des pionniers, des enfants de l’école maternelle (şoimii patriei) ;
7. Le travail dans le système socialiste ;
8. Les loisirs ;
9. L’économie socialiste ; l’économie informelle, générée par la pénurie alimentaire des années 1980;
10. La religion et l’idéologie ; les fêtes familiales et les fêtes publiques (imposées) ;
11. L’école et le système éducatif ;
12. Le système médical ;
13. La vie quotidienne dans la propagande du parti ; le rôle de la famille, de l’homme, de la femme et de l’enfant dans les documents officiels ;
14. La législation de la famille, du système médical, du système éducatif etc. ;
15. Les stratégies de la remémoration ; les formes de réactualisation de la mémoire de la vie quotidienne pendant le communisme; représentations, expositions, musées, événements, lieux de mémoire ; de la mémoire corporelle à la mémoire des lieux ;
16. Les trajectoires de vie ; biographies marquées du régime, linéaires, perverses, ambivalentes etc. ;
Les textes doivent être rédigés en français, en anglais ou en roumain. Le nombre de signes peut varier entre 35000 et 60 000. La date limite pour la soumission des textes est le 1er mai 2012. Les images de haute qualité doivent être accompagnes d’une description et du nom de l’auteur du cliché.
Nous vous prions d’envoyer vos propositions, vos textes et toute question concernant le thème et les conditions de publication à Maria Mateoniu (mariamateoniu@hotmail.com), Mihai Gheorghiu (mihaigheorghiu@gmail.com) et Simina Badica (siminarb@gmail.com).
înapoi la pagina principală
.jpg)
.jpg)
.jpg)
