RIRI
Irina Nicolau, etnolog şi scriitoare (sic), co-organizator, alături de Horia Bernea, al Muzeului Ţăranului Român, coordonatoare a 6 volume de memorie orală, autoare a 8 cărţi de etnologie alternativă, creatoare de cărţi-obiect, haine şi bijuterii, iubitoare de obiecte Kitsch, de prieteni şi de joacă.
Într-o zi, era prin omienouăsuteoptzecişiceva, am primit o scrisoare de la Irina. Reuşise să plece la Atena, în vizită la mătuşa ei. E obligatoriu să menţionez că primise mai întîi un răspuns oficial şi negativ de la Paşapoarte şi că fusese nevoită să ceară audienţă la Miliţie, în speranţa că le va schimba hotărîrea. S-a pregătit îndelung, şi-a tras părul spre spate cu o cordeluţă albă, l-a adunat într-un ghemotoc pe ceafă, s-a îmbrăcat cu o bluză albastră cu guleraş alb şi cu o fustă dreaptă, nu s-a fardat deloc, şi-a scos din degete inelele ei celebre şi a avut grijă să arate tîmp şi ponosit. Nu mai ştiu ce i-a spus ofiţerului sau ce-o fi fost el, dar a reuşit să obţină în final paşaportul. Şi iată, revin, îmi trimisese o scrisoare! Un plic elegant, cu miros de lipici occidental, pe care l-am deschis respectuos cu coupe-papier-ul, ca să găsesc înăuntru o bucată de hîrtie igienică pe care scria cu tuş maro EXACT AŞA MĂ SIMT EU AICI. RIRI
Mult mai tîrziu, în 2000, amîndouă am făcut împreună cu o prietenă mai tînără un album despre icoanele de la Sibiel. Datorită machetei imaginate de Irina, a rezultat un obiect cu adevărat frumos. Doar că, pentru că fusese greşit legat, era de ajuns să răsfoieşti volumul, ca să se desfacă în file multicolore. De cîte ori a dăruit cîte un exemplar, Irina a scris pe pagina de gardă A SE CITI DE PREFERINŢĂ ÎNCHIS. RIRI
Ce învăţăm noi din aceste două întămplări? Păi, în primul rînd, că Irina Nicolau se simţea RIRI; în al doilea rînd, că avea un dar al scrierii esenţiale, cu cuvinte simple, scurt şi foarte cuprinzător; în al treilea, că îi plăcea să lucreze laolaltă cu prietenii. Şi, în general, că ştia să transforme neplăcerile sau greşelile, în acidente hazoase şi memorabile.
Din păcate, cărţile ei au ieşit de cele mai multe ori în tiraje minuscule, aşadar au fost citite în principal de către prieteni (Irina dăruia tot ceea ce primea ca drepturi de autor şi apoi cumpăra ca să poată dărui în continuare) şi apoi citite de cei care le împrumutau de la prietenii prietenilor. Prietenia generoasă, plutind în jurul ei ca un abur, a condus la un fenomen care s-a manifestat abia după ce Irina a plecat dintre noi: pe urmele ei s-a construit o comunitate sui generis de oameni foarte diferiţi, care se simt şi astăzi apropiaţi unul de celălalt doar în virtutea sentimentelor pe care le-a semănat ea în fiecare; unii abia apucaseră să o descopere, alţii o cunoscuseră demult şi se îndepărtaseră din te miri ce motive; unii, foarte tineri, s-au format profesional sub aripa ei, alţii au adoptat-o (sau au fost adoptaţi?) ca rudă apropiată.
Ioana Popescu
MNŢR se pregăteşte să ajungă la tine cu programe educaţionale... online
Obiecte de patrimoniu vor fi scanate, fotografiate şi vor intra într-o arhivă digitală complexă.
Meşteşuguri precum ţesutul, olăritul, lucrul cu lemnul îşi vor dezvălui din secrete, într-o manieră ludică. Copiii, dar şi adulţii interesaţi de aceste domenii, vor putea accesa cursurile on-line şi învăţa, pas cu pas, despre cum se ţese un covor, cum se arde un obiect de ceramică, care este diferenţa dintre fluier şi caval şi câte şi mai câte. Iar o parte din arhiva de imagine va veni în sprijinul fiecărui învăţăcel, pentru ca obiectele de patrimoniu naţional să-şi găsească locul, virtual, şi în casele noastre.
Proiectul „Implementare soluţii de e-educaţie în cadrul Muzeului Naţional al Ţăranului Român” va fi dezvoltat în următorii doi ani cu sprijinul financiar al Fondului European de Dezvoltare Regională, proiectul MNŢR fiind selectat şi aprobat conform adresei nr. 3169 din 21.04.2011, emisă de Organismul Intermediar pentru Promovarea Societăţii Informaţionale.
*

Programul Operaţional Sectorial
„Creşterea Competitivităţii Economice”
co-finanţat prin Fondul European de Dezvoltare Regională
„Investiţii pentru viitorul dumneavoastră”
C O M U N I C A T D E P R E S Ă
Lansarea proiectului:
„Implementare soluţii de e-Educaţie în cadrul Muzeului Naţional al Ţăranului Român”
Miercuri, 2 noiembrie a.c., la Muzeul Naţional al Ţăranului Român s-a lansat proiectul „Implementare soluţii de e-Educaţie în cadrul Muzeului Naţional al Ţăranului Român” co-finanţat prin Fondul European de Dezvoltare Regională, în baza contractului de finanţare nr. 424/ 26.09.2011 încheiat cu Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, în calitate de Organism Intermediar în numele şi pentru Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri pentru Programul Operaţional Sectorial „Creşterea Competitivităţii Economice”, Axa Prioritară 3 – „Tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor pentru sectoarele privat şi public”, Domeniul major de intervenţie 3.2 „Dezvoltarea şi creşterea eficienţei serviciilor publice electronice”, Operaţiunea 3.2.3 „Susţinerea implementării de aplicaţii de e-Educaţie şi asigurarea conexiunii la broadband, acolo unde este necesar”.
Proiectul se implementează pe o durată de 24 de luni (26 septembrie 2011 – 25 septembrie 2013).
Obiectivul proiectului constă în dezvoltarea unui portal de e-Learning astfel încât să se faciliteze accesul public la educaţia muzeală oferită de Muzeul Naţional al Ţăranului Român (cursuri / ateliere de creativitate şi prezentarea obiectelor de patrimoniu în relaţie cu tematica atelierelor).
Proiectul urmăreşte crearea şi utilizarea unui portal de e-Learning în cadrul Muzeului Naţional al Ţăranului Român în vederea creşterii gradului de difuzare a programelor educaţionale oferite de muzeu şi a optimizării cunoştinţelor cu privire la obiectele de patrimoniu naţional. Portalul dezvoltat va permite accesul la cursuri de ceramică, ţesături, lemn, de dansuri şi muzici tradiţionale, efectuate cu ajutorul tehnologiei informaţiei şi a comunicaţiilor.
Valoarea totală a proiectului este de 4.202.271,75 lei, din care asistenţa financiară nerambursabilă este de 3.360.723, 80 lei.
Director de program: dr. Mihai Gheorghiu, director general adjunct al MNŢR.
înapoi la pagina principală