Catre Tur Virtual
RIRI

Irina Nicolau, etnolog şi scriitoare (sic), co-organizator, alături de Horia Bernea, al Muzeului Ţăranului Român, coordonatoare a 6 volume de memorie orală, autoare a 8 cărţi de etnologie alternativă, creatoare de cărţi-obiect, haine şi bijuterii, iubitoare de obiecte Kitsch, de prieteni şi de joacă.

Într-o zi, era prin omienouăsuteoptzecişiceva, am primit o scrisoare de la Irina. Reuşise să plece la Atena, în vizită la mătuşa ei. E obligatoriu să menţionez că primise mai întîi un răspuns oficial şi negativ de la Paşapoarte şi că fusese nevoită să ceară audienţă la Miliţie, în speranţa că le va schimba hotărîrea. S-a pregătit îndelung, şi-a tras părul spre spate cu o cordeluţă albă, l-a adunat într-un ghemotoc pe ceafă, s-a îmbrăcat cu o bluză albastră cu guleraş alb şi cu o fustă dreaptă, nu s-a fardat deloc, şi-a scos din degete inelele ei celebre şi a avut grijă să arate tîmp şi ponosit. Nu mai ştiu ce i-a spus ofiţerului sau ce-o fi fost el, dar a reuşit să obţină în final paşaportul. Şi iată, revin, îmi trimisese o scrisoare! Un plic elegant, cu miros de lipici occidental, pe care l-am deschis respectuos cu coupe-papier-ul, ca să găsesc înăuntru o bucată de hîrtie igienică pe care scria cu tuş maro EXACT AŞA MĂ SIMT EU AICI. RIRI

Mult mai tîrziu, în 2000, amîndouă am făcut împreună cu o prietenă mai tînără un album despre icoanele de la Sibiel. Datorită machetei imaginate de Irina, a rezultat un obiect cu adevărat frumos. Doar că, pentru că fusese greşit legat, era de ajuns să răsfoieşti volumul, ca să se desfacă în file multicolore. De cîte ori a dăruit cîte un exemplar, Irina a scris pe pagina de gardă A SE CITI DE PREFERINŢĂ ÎNCHIS. RIRI

Ce învăţăm noi din aceste două întămplări? Păi, în primul rînd, că Irina Nicolau se simţea RIRI; în al doilea rînd, că avea un dar al scrierii esenţiale, cu cuvinte simple, scurt şi foarte cuprinzător; în al treilea, că îi plăcea să lucreze laolaltă cu prietenii. Şi, în general, că ştia să transforme neplăcerile sau greşelile, în acidente hazoase şi memorabile.

Din păcate, cărţile ei au ieşit de cele mai multe ori în tiraje minuscule, aşadar au fost citite în principal de către prieteni (Irina dăruia tot ceea ce primea ca drepturi de autor şi apoi cumpăra ca să poată dărui în continuare) şi apoi citite de cei care le împrumutau de la prietenii prietenilor. Prietenia generoasă, plutind în jurul ei ca un abur, a condus la un fenomen care s-a manifestat abia după ce Irina a plecat dintre noi: pe urmele ei s-a construit o comunitate sui generis de oameni foarte diferiţi, care se simt şi astăzi apropiaţi unul de celălalt doar în virtutea sentimentelor pe care le-a semănat ea în fiecare; unii abia apucaseră să o descopere, alţii o cunoscuseră demult şi se îndepărtaseră din te miri ce motive; unii, foarte tineri, s-au format profesional sub aripa ei, alţii au adoptat-o (sau au fost adoptaţi?) ca rudă apropiată.

Ioana Popescu

Revista MARTOR 24/2019 - call for papers




The Museum of the Romanian Peasant Anthropology Journal
Revue d’anthropologie du Musée du Paysan Roumain



The Museum of the Romanian Peasant is seeking contributions for its annual journal Martor 24/2019. Martor is a peer-reviewed academic journal, established in 1996, indexed by EBSCO, Index Copernicus, CEEOL, AIO, and, since April 2018, MLA International Bibliography, with a focus on cultural and visual anthropology, ethnology and museology.

The theme of our 24th issue is: Archives and Politics of Memory: the Collecting, Storage, Ownership and Selective Disclosure of Archival Material

Over the past 20 years, at least two phenomena seem to be dominant in Archives dynamics as “realms of memory” (Nora 1997). In the humanities and social sciences Archives, on the one hand, there is an abundance and dissemination of information (text, image, sound etc.), due to generalized use of electronic record. On the other hand, there is an increasing diversification of Archives that have an ambigous status, as an emergent phenomenon, triggered by the discovery and/or by the partial or full opening to the public of either institutional or private archives and collections in Central and Eastern Europe, especially after the fall of communism.
Such discoveries have brought about a series of challenges for the social sciences researchers: defining the right to ownership of individual memory as archived (and therefore institutionalized) memory; grasping the ambiguities which derive from this situation; finding the appropriate forms of retrieval, processing and archiving (some of the documents and objects being in a poor state of conservation); and advancing an ethics of exploiting such objects and the memories they enshrine. These challenges are more important since the "intellectual market" value of archived documents, which derives from the new policies of the research market that makes the scientific approach a commodity like any other, is directly influencing the attribution of a market value to the archive use, thus of the archive as an object of memory.

This thematic issue seeks to publish texts, from both academics and practitioners, on a broad array of subjects such as:
• New types of Archives resulting from private collectors, or from dismantling of institutions;
• Informal practices developed by non-institutional actors – akin to “forensic investigation” (Brădeanu 2007) - to access a myriad types of archives and collections;
• Methodologies for the reception, the interrogation, the processing/making use of and the (re)interpreting of archived objects/documents;
• The role of institutional actors who have shown interest in "vehicles of memory" (Confino 1997) and brought them out of the "biographical shadow" into which they had been consigned as a consequence of invisibility-targeted state politics or as a consequence of so-called historical accidents.
• Archives and art. Last but not least, the intersection between art and society has generated a scientific field of its own. This field involves forms of artistic expression which archives have themselves inspired. This has led to a situation in which cultural, political and social meanings of archives have been widely broadcasted.

We encourage early submissions in the form of abstracts and expressions of interest, by 5th of December 2018.

We are expecting texts, in either English or French of 7.000 to 10.000 words by 15th of February, 2019. High quality images supporting the argument are a plus in the selection process.

For the academic writing standards of our journal, please see the Style Sheet available in the For Authors section on our website: http://martor.muzeultaranuluiroman.ro/.

Please e-mail your submissions and any inquiries (e.g. editorial guidelines) to revistamartor@gmail.com.

Editors in charge: Bogdan Iancu, researcher, National Museum of the Romanian Peasant; Corina Iosif, senior researcher, National Museum of the Romanian Peasant; Iris Șerban, chief of Ethnological Archive department, National Museum of the Romanian Peasant.

 




înapoi la pagina principală
 
inchis