Catre Tur Virtual
RIRI

Irina Nicolau, etnolog şi scriitoare (sic), co-organizator, alături de Horia Bernea, al Muzeului Ţăranului Român, coordonatoare a 6 volume de memorie orală, autoare a 8 cărţi de etnologie alternativă, creatoare de cărţi-obiect, haine şi bijuterii, iubitoare de obiecte Kitsch, de prieteni şi de joacă.

Într-o zi, era prin omienouăsuteoptzecişiceva, am primit o scrisoare de la Irina. Reuşise să plece la Atena, în vizită la mătuşa ei. E obligatoriu să menţionez că primise mai întîi un răspuns oficial şi negativ de la Paşapoarte şi că fusese nevoită să ceară audienţă la Miliţie, în speranţa că le va schimba hotărîrea. S-a pregătit îndelung, şi-a tras părul spre spate cu o cordeluţă albă, l-a adunat într-un ghemotoc pe ceafă, s-a îmbrăcat cu o bluză albastră cu guleraş alb şi cu o fustă dreaptă, nu s-a fardat deloc, şi-a scos din degete inelele ei celebre şi a avut grijă să arate tîmp şi ponosit. Nu mai ştiu ce i-a spus ofiţerului sau ce-o fi fost el, dar a reuşit să obţină în final paşaportul. Şi iată, revin, îmi trimisese o scrisoare! Un plic elegant, cu miros de lipici occidental, pe care l-am deschis respectuos cu coupe-papier-ul, ca să găsesc înăuntru o bucată de hîrtie igienică pe care scria cu tuş maro EXACT AŞA MĂ SIMT EU AICI. RIRI

Mult mai tîrziu, în 2000, amîndouă am făcut împreună cu o prietenă mai tînără un album despre icoanele de la Sibiel. Datorită machetei imaginate de Irina, a rezultat un obiect cu adevărat frumos. Doar că, pentru că fusese greşit legat, era de ajuns să răsfoieşti volumul, ca să se desfacă în file multicolore. De cîte ori a dăruit cîte un exemplar, Irina a scris pe pagina de gardă A SE CITI DE PREFERINŢĂ ÎNCHIS. RIRI

Ce învăţăm noi din aceste două întămplări? Păi, în primul rînd, că Irina Nicolau se simţea RIRI; în al doilea rînd, că avea un dar al scrierii esenţiale, cu cuvinte simple, scurt şi foarte cuprinzător; în al treilea, că îi plăcea să lucreze laolaltă cu prietenii. Şi, în general, că ştia să transforme neplăcerile sau greşelile, în acidente hazoase şi memorabile.

Din păcate, cărţile ei au ieşit de cele mai multe ori în tiraje minuscule, aşadar au fost citite în principal de către prieteni (Irina dăruia tot ceea ce primea ca drepturi de autor şi apoi cumpăra ca să poată dărui în continuare) şi apoi citite de cei care le împrumutau de la prietenii prietenilor. Prietenia generoasă, plutind în jurul ei ca un abur, a condus la un fenomen care s-a manifestat abia după ce Irina a plecat dintre noi: pe urmele ei s-a construit o comunitate sui generis de oameni foarte diferiţi, care se simt şi astăzi apropiaţi unul de celălalt doar în virtutea sentimentelor pe care le-a semănat ea în fiecare; unii abia apucaseră să o descopere, alţii o cunoscuseră demult şi se îndepărtaseră din te miri ce motive; unii, foarte tineri, s-au format profesional sub aripa ei, alţii au adoptat-o (sau au fost adoptaţi?) ca rudă apropiată.

Ioana Popescu

Revista MARTOR, Nr. 16 din 2011




Towards an anthropology of success / Pour une anthropologie de la réussite

Contents/ Sommaire

Daniela MOISA
Pour une anthropologie de la réussite


Postcommunist success stories / Histoires de réussite dans les pays postcommunistes
Bogdan IANCU
The Golden Age of Termopane. The Social Life of Post-Socialist Windows

Daniela MOISA
Du couteau à la maison. Pratiques et matérialités de la réussite au village de Certeze

Răzvan DUMITRU
Politics and Practices in Post-Soviet ‘Business’: between shame and success

Răzvan NICOLESCU
Solid Houses and Distant Homes. The Morality of Domestic Space in Southeast Romania

Șerban VĂETIȘI
The Material Culture of the Postsocialist City. A Success/Failure Perspective

Petruț CĂLINESCU
Paris – Negrești. Work migrants in between homes
Photographic essay


Negotiating success and failure / Négocier la réussite et l\'échec
Ana MARIN
Le rôle de la honte dans le contexte d’un avortement. L’exemple de la Moldavie

Jocelyn GADBOIS
La face cachée de la réussite. L’exemple du Texas Hold’em en ligne et hors-ligne

Olha OSTRIITTCHOUK
La victimisation comme stratégie politique gagnante et moyen de reconnaissance sociale dans les sociétés postcommunistes (l’exemple de l’Ukraine)

Cheryl KLIMASZEWSKI, James M. NYCE, Gail E. BADER, “Success stories” as an evidence form: Organizational legitimization in an international technology assistance project

Museology : Museum authors / Muséologie : Auteurs de musées
Gabriela NICOLESCU
The Museum Device. Notes from the making of an exhibition

Interview with Dragoș NEAMU
ARCA Museum in Dumbraveni. Armenian memory in suitcases






înapoi la pagina principală