Catre Tur Virtual
Muzeul de la Şosea
Mereu actual din 1906


Pe baza Decretului Regal nr. 2777 din 13 iulie 1906, semnat de Regele Carol I, Mihail Vlădescu, inspiratul ministru al cultelor din acea vreme, îl numește pe Al. Tzigara-Samurcaș director al Muzeului de Etnografie, de Artă Națională, Artă Decorativă și Artă Industrială, care a funcționat pe locul fostei monetării a statului până în 1912, când se pune piatra de temelie a ceea ce avea să devină clădirea „neo-românească” a Muzeului de la Șosea – cum îl vor alinta multă vreme bucureștenii. Dar finalizarea construcției va aștepta câteva decenii, având de înfruntat adversitățile vremurilor și ale oamenilor. De la începutul secolului al XX-lea și până în prezent, Muzeul de la Șosea a fost însă permanent în actualitate, istoria sa însoțind și reflectând construcția națională și vicisitudinile sale.

Această istorie începe, într-un fel, înainte de înființarea instituțională a muzeului, curând după apariția Principatelor Unite. În această perioadă de început al construcției naționale, Țăranul devine deja o referință simbolică centrală a identității noastre iar cultura țărănească începe să-i intereseze tot mai mult pe orășeni. Pentru a da un impuls „industriei casnice”, ce suferea din pricina concurenței produselor străine (la modă și, în plus, mai ieftine, fiind create industrial), Al. I. Cuza dă în 1863 o ordonanță pentru organizarea unor expoziții în care să intre și produse ale industriei casnice țărănești. Astfel, la 20 mai 1863, se deschide la Obor, sub conducerea lui Ion Ionescu de la Brad, „exposițiunea națională de la Moșii de vite, de flori, de legume, de produse agricole și industriale”. Apar primele colecții private, expoziții naționale și participări ale României la expozițiile universale. Începe să se pună deja problema unui muzeu național, care să adăpostească în special produsele artistice ale poporului român.
„Pentru a schița un arbore genealogic trebuie să desemnezi mai întâi niște strămoși” – nota Irina Nicolau, povestind istoria Muzeului Național al Țăranului Român. Iar acest strămoș îndepărtat a fost Muzeul Național de Antichități (înființat în 1864 de același Al. I. Cuza). Aici se va organiza în 1875, la propunerea lui Titu Maiorescu, „o secțiune deosebită în care să se expună lucrările de artă textilă făcute în țară: îmbrăcăminte, covoare, pânzării, postavuri etc.”. Exponatele vor proveni, în principal, din colecția locotenent-colonelului Dimitrie Pappasoglu, care organizase deja, în 1864, un mic muzeu într-un pavilion al casei sale. O serie de obiecte din colecțiile MȚR datează din acea perioadă.

Aceste prime încercări muzeale se fac însă fără nicio ordine și fără o viziune muzeografică propriu-zisă, ceea ce îl va face pe Tzigara Samurcaș să se întrebe, retoric: „Suntem vrednici de un muzeu național?”. Și să se străduiască o viață întreagă pentru a răspunde afirmativ și a realiza acest deziderat al unui „adevărat muzeu național”.

Prima sa formă este aceea a „Muzeului de Etnografie, de Artă Națională, Artă Decorativă și Artă Industrială” – denumire pe care Tzigara-Samurcaș o considera „prolixă și inutil de complicată”. Viziunea despre menirea și amenajarea unui asemenea muzeu se decantează în timp, fiind exprimată și prin schimbarea denumirii muzeului în „Muzeul de Etnografie și Artă Națională” iar apoi în „Muzeul de Artă Națională Carol I”. Arta țărănească devenise națională !

Muzeul de la Șosea își va continua periplul istoric și după schimbările fundamentale de după cel de al doilea război mondial. Evitând la limită să devină cazarmă a „armatei eliberatoare”, clădirea se va transforma, începînd cu 1953, în Muzeul Lenin-Stalin, apoi al Partidului Comunist Român, a Mișcării Revoluționare și Democratice din România, pentru a ajunge tot mai mult, în ultimii ani de regim comunist, un fel omagiu muzeal al președintelui Nicolae Ceaușescu. Colecțiile vor fi alungate din sediul lor, adunate o vreme în clădirea palatului Știrbey din Calea Victoriei, unde vor alcătui Muzeul de Artă Populară al Republicii Socialiste România sub conducerea lui Tancred Bănățeanu, iar apoi îngrămădite în depozitele Muzeului Satului. Aici vor aștepta, într-o relativă uitare, vremuri mai bune.

Acestea vor veni imediat după revoluția din 1989. Pe 5 februarie 1990, un nou ministru inspirat, Andrei Pleșu, face un nou act întemeietor numindu-l – și la recomandarea insistentă a lui Dan Hăulică – pe pictorul Horia Bernea director al nou (re)înființatului Muzeu al Țăranului Român.
„Începem să facem liste de nume pentru noul muzeu – își aducea aminte Irina Nicolau, una dintre principalele colaboratoare ale lui Horia Bernea, în jurnalul său. Cum să-i spunem? Cum e mai potrivit? Doamne, pentru ce nu am păstrat hârtia ! Știu precis că Horia le numerotase și că ajunsesem la vreo douăzeci și ceva de nume. Muzeul Țăranului Român lui i-a scăpat, dar nu-i plăcea. După câteva ceasuri a fost ales tocmai acest nume care, cel puțin în primii ani, pe mulți i-a enervat. Țăran? Este peiorativ, pretindeau francezii. Român? Este limitativ și politic incorect, pretindeau alții. Mai târziu ne-a părut și nouă rău că nu i-am zis Muzeul Țăranului, pur și simplu.” Iar mai departe: „După un an și ceva, încă ne mai luptăm să adăugăm numelui un subtitlu – Muzeu național de arte și tradiții. Renunțăm. Tot răul spre bine: am fi intrat într-o familie de muzee europene cu care nu avem nimic în comun”.

Într-adevăr, Muzeul Țăranului Român nu este un „muzeu etnografic” în sensul clasic al cuvântului. Chiar dimpotrivă. „Vom studia satul, omul actual, țăranul așa cum este – declara Bernea –, dar vom înțelege ce s-a întâmplat numai dacă avem, bine configurat, în muzeu, ‚modelul’ – satul tradițional”. Deschis la prefaceri și la „timpul prezent” până la a fi scandalos pentru muzeografii clasici, Muzeul Țăranului Român ține deci să păstreze o ancorare fermă și permanentă în acest „model” arhetipal. Numele muzeului poate induce astfel în eroare: nu este vorba despre un „muzeu de societate”, care să prezinte cu fidelitate viața și creația comunităților țărănești din anumite zone și epoci determinate ale țării, ci despre ceea ce Irina Nicolau numea „omul tradițional” iar Gabriel Liiceanu consideră ca fiind „universalitatea de tip uman pe care o reprezintă țăranul”. Muzeul Țăranului Român este astfel muzeul unei spiritualități oarecum atemporale, de care inițiatorii săi au fost în mod evident îndrăgostiți și pe care au propus-o ca un reper posibil pentru lumea actuală .

Această viziune mai degrabă universalistă decât particular-etnografică a adus, de fapt, marea recunoaștere internațională din anul 1996: premiul EMYA pentru muzeul european al anului. Pe de altă parte, prin expozițiile temporare și colecțiile sale vechi dar și recente, prin târgurile sale deja tradiționale și promovarea „produselor țăranului român”, prin activitățile sale cu copiii și, în curând, cu vârstnicii, prin diversitatea acțiunilor sale culturale (lansări de carte și dezbateri, concerte și filme antropologice, colocvii și seri culturale etc.) Muzeul Național al Țăranului Român încearcă să se păstreze permanent în actualitate.
 

Offline. Vacanța la MȚR / 1-30 septembrie 2020




Vara aceasta am crescut ca eroii din povești. Și am devenit cu toții mai curajoși, mai puternici și mai conștienți de ce e bine și ce este rău. A fost o vacanță atipică, cu mai puține călătorii și mai puține vizite la prieteni și bunici, cu spaime mai mici sau mai mari, dar și cu mai multe povești și timp de joacă în familie. Așa că revenim și noi cu o propunere mai neobișnuită – aceea de a petrece întreaga lună septembrie în Vacanța la MȚR.


Ne înarmăm cu povești, pensule, jocuri, dar și cu măști și alte măsuri sporite de siguranță și te așteptăm în curtea Muzeului Național al Țăranului Român să ne recuperăm vacanța printre prieteni, din 1 septembrie până pe 30 septembrie.

Costul unui atelier: 25 lei/participant. Programul, mai jos. Pentru că numărul de participanți este limitat (maximum 10), înscrierea este obligatorie și se face la numărul de telefon sau la adresa de email din dreptul atelierului ales.

Pentru siguranța participanților și a realizatorilor atelierelor, purtarea măștilor pe tot parcursul atelierului este obligatorie, la fel și respectarea celorlalte măsuri de siguranță: distanțarea fizică, dezinfecția mâinilor, a materialelor de lucru și a mobilierului, monitorizarea temperaturii.


Săptămâna I

Marți, 1 septembrie
11.00 – 12.00 Teatru de umbre cu Beatrice Iordan, 6+
Informații și înscrieri la adresa de e-mail: atelieruldecreativitate@gmail.com sau la numărul de telefon: 0723 471 600.

Miercuri, 2 septembrie
11.00 – 12.00 Povești bricolate – păpuși de hârtie cu Beatrice Iordan, 6+
Informații și înscrieri la adresa de e-mail: atelieruldecreativitate@gmail.com sau la numărul de telefon: 0723 471 600.

Joi, 3 septembrie
11.00
– 12.00 Atelier de construit jurnale de vacanță cu Valentina Bâcu, 7+
Informații și înscrieri la adresa de e-mail: atelieruldecreativitate@gmail.com sau la numărul de telefon: 0742 011 027.

Vineri, 4 septembrie
11.00
– 12.00 Atelierul Povești cu urechi cu Călin Torsan. 10+
O întâlnire muzicală presărată cu sunete și povești. Informații și înscrieri la telefon: 021 317 9659 sau la adresa de e-mail: atelieruldecreativitate@gmail.com

Sâmbătă, 5 septembrie
10.00
– 11.00 Atelier pictură pe sticlă cu Bogdan Herăscu, 6+
Informații și înscrieri la numărul de telefon: 0726 237 376

11.30 – 12.30 Atelier de modelaj în lut cu Crina Cranta, 6+
Informații și înscrieri la numărul de telefon: 0727 015 825

11.00
– 12.00 și 13.00 – 14.00 Croit, țesut și cusut cu Lidia Stareș
Pentru copii de la vârsta de 6 ani și adulți.
Înscrieri la telefon: 0722 798 284

Săptămâna a II-a

Luni, 7 septembrie
11.00 – 12.00 Perna cu vise cu Ruxandra Grigorescu, 6+
Informații și înscrieri la telefon: 021 317 9659 sau pe adresa de e-mail: atelieruldecreativitate@gmail.com

Marți, 8 septembrie
11.00 – 12.00 Povești ștampilate cu Beatrice Iordan, 8+
Informații și înscrieri la adresa de e-mail: atelieruldecreativitate@gmail.com sau la numărul de telefon: 0723 471 600.

Miercuri, 9 septembrie
11.00
– 12.00 Povești bricolate – păpuși pe deget cu Beatrice Iordan, 6+
Informații și înscrieri la adresa de e-mail: atelieruldecreativitate@gmail.com sau la numărul de telefon: 0723 471 600.

Joi, 10 septembrie
11.00 – 12.00 Atelier de linogravură cu Valentina Bâcu, 8+
Informații și înscrieri la atelieruldecreativitate@gmail.com sau la numărul de telefon: 0742 011 027.

Vineri, 11 septembrie
11.00
– 12.00 Atelierul Povești cu urechi cu Călin Torsan, 10+
O întâlnire muzicală presărată cu sunete și povești. Informații și înscrieri la telefon: 021 317 9659 sau pe adresa de e-mail: atelieruldecreativitate@gmail.com

Sâmbătă, 12 septembrie
10.00
– 11.00 - Atelier pictură pe sticlă cu Bogdan Herăscu, 6+
Informații și înscrieri la telefon: 0726.237.376

11.30
– 12.30 Atelier de modelaj în lut cu Crina Cranta, 6+
Informații aici și înscrieri la telefon: 0727 015 825

11.00
– 12.00 și 13.00 – 14.00 Croit, țesut și cusut cu Lidia Stareș , 6+
Pentru copii de la vârsta de 6 ani și adulți.
Înscrieri la telefon: 0722 798 284

Săptămâna a III-a

Luni, 14 septembrie
11.00 – 12.00 Povești ilustrate cu Ruxandra Grigorescu
Informații și înscrieri la telefon: 021 317 9659 sau pe adresa de e-mail: atelieruldecreativitate@gmail.com

Marți, 15 septembrie
11.00 – 12.00 Povești bricolate – fluturi și flori din fetru cu Beatrice Iordan
Informații și înscrieri la adresa de e-mail: atelieruldecreativitate@gmail.com sau la numărul de telefon: 0723 471 600.

Miercuri, 16 septembrie
11.00 – 12.00 Povești bricolate – ghinde din lână cu Beatrice Iordan
Informații și înscrieri la adresa de e-mail: atelieruldecreativitate@gmail.com sau la numărul de telefon: 0723 471 600.

Joi, 17 septembrie
11.00
– 12.00 Atelier de construit jurnale de vacanță cu Valentina Bâcu, 7+
Informații și înscrieri la atelieruldecreativitate@gmail.com sau la numărul de telefon: 0742 011 027.

Vineri, 18 septembrie
11.00
– 12.00 Atelierul Povești cu urechi cu Călin Torsan, 10+
O întâlnire muzicală presărată cu sunete și povești. Informații și înscrieri la telefon: 021 317 9659 sau pe adresa de e-mail: atelieruldecreativitate@gmail.com

Sâmbătă, 19 septembrie
10.00
– 11.00 Atelier pictură pe sticlă cu Bogdan Herăscu, 6+
Informații și înscrieri la telefon: 0726 237 376

11.30 – 12.30 Atelier de modelaj în lut cu Crina Cranta, 6+
Informații și înscrieri la numărul de telefon: 0727.015.825

11.00
– 12.00 și 13.00 – 14.00 Croit, țesut și cusut cu Lidia Stareș, 6+
Pentru copii de la vârsta de 6 ani și adulți.
Înscrieri la numărul de telefon: 0722 798 284

Săptămâna a IV-a

Luni, 21 septembrie
11.00 – 12.00 Cusături cu paiete și mărgele cu Ruxandra Grigorescu
Informații și înscrieri la telefon: 021 317 9659 sau pe adresa de e-mail: atelieruldecreativitate@gmail.com

Marți, 22 septembrie
11.00 – 12.00 Teatru de umbre cu Beatrice Iordan
Informații și înscrieri la adresa de e-mail: atelieruldecreativitate@gmail.com sau la numărul de telefon: 0723 471 600.

Miercuri, 23 septembrie
13.30 – 14.30 Povești bricolate – Broșe sau insigne din lână cu Beatrice Iordan
Informații și înscrieri la adresa de e-mail: atelieruldecreativitate@gmail.com sau la numărul de telefon: 0723 471 600.

Joi, 24 septembrie

13.30 – 14.30 Atelier de linogravură cu Valentina Bâcu, 8+
Informații și înscrieri la atelieruldecreativitate@gmail.com sau la numărul de telefon: 0742.011.027.

Vineri, 25 septembrie

13.30 – 14.30 Atelierul Povești cu urechi cu Călin Torsan, 10+
O întâlnire muzicală presărată cu sunete și povești. Informații și înscrieri la telefon: 021 317 9659 sau la adresa de e-mail: atelieruldecreativitate@gmail.com

Sâmbătă, 26 septembrie
10.00
– 11.00 Atelier pictură pe sticlă cu Bogdan Herăscu, 6+
Informații și înscrieri la telefon: 0726 237 376

11.30 – 12.30 Atelier de modelaj în lut cu Crina Cranta, 6+
Informații și înscrieri la numărul de telefon: 0727 015 825

11.00
– 12.00 și 13.00 – 14.00 Croit, țesut și cusut cu Lidia Stareș, 6+
Pentru copii de la vârsta de 6 ani și adulți.
Înscrieri la numărul de telefon: 0722 798 284

Săptămâna a V-a

Luni, 28 septembrie

13.30 – 14.30 Pictură pe diverse suporturi cu Ruxandra Grigorescu
Informații și înscrieri la telefon: 021 317 9659 sau pe adresa de e-mail: atelieruldecreativitate@gmail.com

Marți, 29 septembrie

13.30 – 14.30 Povești ștampilate cu Beatrice Iordan, 8+
Informații și înscrieri la adresa de e-mail: atelieruldecreativitate@gmail.com sau la numărul de telefon: 0723 471 600.

Miercuri, 30 septembrie

13.30 – 14.30 Povești bricolate – Personaje fantastice din obiecte din natură cu Beatrice Iordan, 8+
Informații și înscrieri la adresa de e-mail: atelieruldecreativitate@gmail.com sau la numărul de telefon: 0723 471 600.



Ateliere de cusături, pictură pe diverse suporturi și povești ilustrate cu Ruxandra Grigorescu
Desen
Literatura țărănească (povești, ghicitori, legende, versuri), câte ceva despre calendarul creștin, obiceiuri, sărbători și iarăși câte ceva despre lumea satului (case, gospodărie și gospodărire, bucătărie, îmbrăcăminte și mobilier).
Aflați, discutați, inventați, desenați și scrieți, ilustrați.
Colaj
Cu foarfeci, lipici, cu material textil și nu numai, faceți „imagini” plecând de la o temă (sacoșa de piață, Punguța cu doi bani, animale combinate etc.)
Cusături
Perna, cămașa, traista etc., cusute cu ațe colorate, cu mărgele și paiete, imprimate (cu carioci textile) sau brodate, învățând, întâi, să băgăm ața-n ac, să facem, sau nu, nod la ață, să coasem un nasture.
Atelierul de pictură pe diverse suporturi
Întâi și-ntâi despre culori. Ce fac când se întâlnesc pe paletă, pe hârtie, pânză, sticlă sau lemn. Apoi cum le facem să ”danseze” după cum le cântăm noi. Și despre NON-CULORI, ALB ȘI NEGRU, ZI și NOAPTE. Adică un ABC al picturii în povești extra-colorate și-nsorite (sperăm, totuși, nu exploziv caniculare).
Pentru copii de peste 6 ani.

Atelierul Povești cu urechi cu Călin Torsan
(o întâlnire muzicală destinată copiilor cu vârste începând de la 10 ani)
Ne vom legăna împreună pe o creangă cântătoare, dându-ne în scrânciob la capete diferite de fluier. Eu, povestindu-vă despre ele și făcându-le să răsune. Voi, ascultând sunete și cuvinte. Adică povești...

Atelier de teatru de umbre cu Beatrice Iordan
Ce vom face la acest atelier? Vom discuta un pic despre teatrul de umbre și despre originile sale, vom spune o serie de povești (patru la număr, câte o poveste la fiecare atelier) alese de coordonatorul atelierului, ne vom împărți în echipe și vom trece la confecționarea siluetelor. Atelierul se va încheia cu jocul poveștii la panoul de umbre, cu ajutorul siluetelor confecționate de copii..
Atelier recomandat copiilor peste 6 ani

Povești bricolate cu Beatrice Iordan
Acest atelier este pentru întreaga familie, copiii (peste 6 ani) și părinții trebuind să ducă la bun sfârșit, împreună, crearea unor personaje de poveste.
Pornind de la povești deja existente sau inventate de coordonatorul atelierului sau chiar de către copiii participanți, vom crea păpuși, marionete, măști, castele și câte și mai câte, folosindu-ne de diverse materiale: sârmă, lut, lână, hârtie, lemn, aceasta nu înainte de a lua cunoștință, de a simți și pipăi materialele cu care vom lucra.
În atelier se pune accentul pe bricolaj - pe construcția de păpuși și decoruri, și nu pe jocul teatral propriu-zis.
Recomandat copiilor peste 6 ani.

Povești ștampilate cu Beatrice Iordan
Pornind de la imagini vechi din arhivă vom încerca să refacem un pic lumea satului românesc de odinioară.
Vom observa diferite tipuri de case și așezări, formele de relief unde se întindeau satele, animalele care mișunau prin ograda casei, grădinile pline de flori și vegetație, oamenii care animau satul, biserica, lăutarii…
Recomandat copiilor peste 8 ani.

Atelier de construit jurnale de vacanță cu Valentina Bâcu
La atelierul de construit jurnale de vacanță, îți vei construi jurnalul după chipul și asemănarea personajului/ personajelor de poveste preferate sau a vacanței ideale. Te poți gândi la o fortăreață închisă sau păzită cu strășnicie de un balaur cu șapte capete sau de un dragon adormit, în care gândurile tale să fie ferite de ochii celorlalți. Sau poți să-l construiești sub forma unul balon pregătit să te poarte în ținuturi îndepărtate. Ori, de ce nu, sub forma unui palat, în care se pregătește cel mai important bal al anului și la care-ți inviți toți prietenii.
Recomandat copiilor peste 7 ani.

Atelierul de linogravură cu Valentina Bâcu
La atelierul de linogravură, te provocăm să te întorci puțin în timp și înspre tine. „Săpând” după inspirație și după atenție la detalii și la simplitate. Regăsind plăcerea de a realiza manual și de a produce serii, dar fără a apela la tipar sau imprimantă. Doar cu o bucată de linoleum, dăltițe, cerneală colorată și multă imaginație.
Atelier recomandat copiilor peste 8 ani.

Atelier pictură pe sticlă cu Bogdan Herăscu
În timpul atelierelor de pictura din cadrul Atelierului de Creativitate vom învăța tradiționala tehnică a zugrăvirii pe sticlă. Cum facem asta? Cu curaj. Ne așezăm pe scaun. În stânga avem apa de băut, în dreapta apa de pictat. Sau invers. Apoi desenăm pe hârtie multe linii, curbe, puncte. Balauri sfinți babe bomboane iarbă cer lună cai frunze lapte cu cereale mici anotimpuri. Le trecem pe hârtie de calc pe care o lipim de sticlă. Întoarcem sticla pe spate și punem ce-am desenat pe geam. Pe urmă punem culori, subțire mai întâi, gros mai apoi. Terminăm lucrarea, o închidem pe spate cu carton și e bună de dat mare cu ea. Veniți pietricele și plecați munticei.
Pentru copii de minimum 6 ani, maximum 80.

Ateliere de modelaj lut cu Crina Cranta
Ceramica este un meșteșug vechi - de la începutul timpului oamenii au modelat pământul, iar apoi l-au ars, cu ajutorul focului, pentru a-și construi recipiente, unelte, piese arhitecturale, obiecte de cult etc. În prezent, ceramica a evoluat la rang de artă. Vom explora împreună tehnicile de modelaj ale pământului și vom trezi curiozitatea în ceea ce privește arta ceramică.
Pentru copii de peste 6 ani.

Croit, țesut și cusut cu Lidia Stareș
În atelierele de cusut vom descoperi semne și însemne. Apoi le vom inventa pe ale noastre și le vom coase.
Țesutul în războiul orizontal va consta în aflarea mișcărilor elementare ale mâinilor și picioarelor ce manevrează războiul, pentru a realiza o țesătură, și vor executa un fragment de model, ca „scoarța” cu alesătură.
La războiul vertical (gherghef cu urzeală), vom afla cum se realizează diferite forme geometrice, elemente decorative și legăturile necesare unui covor.
Pentru copii de la vârsta de 6 ani și adulți.


 



 

 


înapoi la pagina principală
 
inchis