Când am intitulat această revistă MARTOR, nu am avut prostul gust sau intenţia de a viza semnificaţia greacă a termenului [...]. Problema „martorului” şi a „mărturiei” se pune în sens ambivalent – în strânsă legătură cu problematica dezvoltată de Muzeul Ţăranului. Horia Bernea vorbeşte despre o muzeografie mărturisitoare, în timp ce Gérard Althabe constată refuzul de a muzeifica obiectul în calitate de purtător de cuvânt al universului rural tradiţional. [...] „Străin din interior, implicat şi ne-implicat în realitatea pe care o studiază” (Daniel Fabre), intelectualul nu este oare, prin forţa lucrurilor, un martor care – vindecat de iluzia perfectei obiectivităţi – participă la configurarea unei mentalităţi în acelaşi timp în care o observă şi o gândeşte?. Dincolo de observaţia participativă, nu este el modelat prin chiar efortul hermeneutic, la fel cum este determinat parţial de momentul şi contextul în care acţionează? A asuma această dublă condiţie, de observator şi participant la realitatea românească actuală, pare să dea în cazul nostru, un sens mai adecvat termenilor care ne preocupă. [...] Nu gândim această revistă ca fiind un proiect definitiv formulat.
Ne propunem mai degrabă să înregistrăm eforturile şi traseul unor cercetări muzeale şi antropologice propuse de muzeu.
Şi să „măturisim".
Piatra şi lutul
18 septembrie 2011 – 31 august 2012
Muzeul Udrişte Năsturel din Hereşti, Judeţul Giurgiu
Piatra şi lutul, preţioasă simbioză artistică, este prilejul organizatorilor de a prezenta într-o expoziţie unul dintre cele mai vechi meşteşuguri tradiţionale, olăritul.
Olăria a avut totdeauna un loc de cinste de care azi ne este greu să ne dăm seama. Era folosită în casa săracului, dar şi la masa bogatului…
Farfurii, străchini, vase de friptură, căni de apă şi de lapte, oale cu toartă sau oale cu mănuşă, vase de bătut untul, strecurători, castroane, chiupuri, chesele de dulceaţă, ulcioare de apă şi ulcioare de nuntă, ploşti, cahle, ţepe de acoperiş, jucării... au fost nelipsite din casele ţăranului sau ale orăşeanului, s-au aflat printre darurile obişnuite la nunţi, dar şi la pomenile pentru morţi.
Ornamente geometrice (spirala, valul, cercul), astrale (stele, soare, luna), florale (buchete, ghirlande, ramura de brad), zoomorfe (urşi, câini, căprioare, lei, păsări), antropomorfe înfrumuseţează aceste obiecte născute din nevoile cotidiene ale omului la Vama (Maramureş), Rădăuţi (Suceava), Poiana-Deleni (Iaşi), Româna şi Oboga (Olt), Vlădeşti şi Horezu (Vâlcea), Pisc (Ilfov), Vălsăneşti, Stoeneşti şi Curtea de Argeş (Argeş), Târgul Jiu şi Gălişoaia (Gorj), Calvini şi Mânzăleşti (Buzău), Siseşti (Mehedinţi), Hălmăgel şi Bârsa (Arad).
Vizitatorii Palatului Udrişte Năsturel pot admira aceste creaţii din 18 septembrie, într-o prezentare inedită. Paşii îi vor purta prin Casa de Piatră şi vor trece prin „Sala Ulcioarelor”, „Sala Farfuriilor şi a Castroanelor”, „Sala Oalelor şi a Ulcelelor”, „Sala Cahlelor”, „Sala Multiculturală Laolaltă” sau prin „Sala Interactivă” destinată jucăriilor din lut, loc în care copiii vor putea modela jucăria preferată privind originalul aflat în expunere.
O sală specială va fi destinată proiecţiilor video, publicul putând să vadă aici filme despre Muzeul Naţional al Ţăranului Român, despre Casa de Piatră Udrişte Năsturel, despre obiceiuri de Crăciun şi Anul Nou sau despre monumente importante din România.
back to main page
.jpg)
.jpg)
.jpg)
